= pleacă repede să nu mori | florin caragiu [31.Jan.08 10:34] |
îmi place, maestre, că versul te duce cu el ca o apă suitoare într-o atmosferă de basm, imperiu al frumuseții care mișcarea și nemișcarea intră în conjuncție nicio inimă nu poate galopa împreună cu mine numai frumusețea ta mă va clinti din loc | |
= erata | florin caragiu [31.Jan.08 10:34] |
în care mișcarea și nemișcarea | |
= multumesc | mircea lacatus [31.Jan.08 15:40] |
florin pentru lectura si pentru perceprea fantasticului din poezia aceasta :) | |
= "vei afla despre mine câteva taine" | Doru Emanuel Iconar [31.Jan.08 16:10] |
Pe harta misterioasă a poetului Mircea Lăcătuș, „Drum alb” duce spre cea mai prețioasă comoară, inima unui om. "dacă te iei după pietrele acestea albe pe care le-am așezat una după alta într-o spirală ușor suitoare la capătul ei dai de un copac" Cu stimă Doru Emanuel | |
= doru | mircea lacatus [31.Jan.08 18:32] |
asa este fie ca harta inimii tale sa intre pe maini bune care sa stie bine sa caute s-o gaseasca si apoi s-o pretuiasca :) merci si din partea mea admiratie | |
= foarte interesanta... | ioana matei [31.Jan.08 19:28] |
constructia poemului tau...ma gandesc la niste calatorii *spiralate* intr-un timp in care "viitorul și trecutul sunt a filei două fețe"...el si ea, determinandu-si reciproc trairile (in avalansa) se tot intorc in acelasi loc, cautand iubirea, dar cu fiecare intoarcere intensitatea trairii face un salt *calitativ* ...ajungeri la un moment de maxim (plin) apoi intoarceri imbogatite in acelasi loc, spre un nou inceput...si parca se strecoara aici o abordare masculina (sa fie oare vorba despre singuratatea creatorului?), ce isi *justifica* *morti* repetate in puncte de preaplin... "nicio inimă nu poate galopa împreună cu mine niciun trup nu poate lua forma trupului meu fară să moară" | |
= ioana | mircea lacatus [31.Jan.08 20:49] |
multumesc pentru interpretarea ta "foarte interesanta" :) eu am spus tu ai vazut bucuros de trecerea ta iar si iar emir | |