Comentariile membrilor:

= Comparatie interesanta, poate putin fortata
Emin Filip-Mucenic
[15.Feb.08 07:38]
Ideea de a compara femeia cu Dumnezeu din perspectiva așteptărilor celor două entități mi se pare interesantă. Textul este ușor de urmărit și apreciez mai ales logica succesiunii de idei. Tema este complicată și necesită o redactare atentă. Pe de altă parte, comparația pare forțată în anumite momente. Cred că ar merita discutată mai mult (într-un articol separat) ideea că Dumnezeu nu trebuie musai confundat cu religia și mai ales cu dogma creștină, care au fost create de om.
= sa ne intelegem
Ionelia Tugui
[14.Mar.08 08:36]
Tema este într-adevăr complicată dacă nu chiar făcută intenționat și mai complicată de către mine. Nu insinuez că dumnezeu și femeia sunt identici, abia dacă sunt asemănători din două perspective minore, dar aceste perspective merită punctuate după părerea mea. Nu fac greșeala de a confunda doctrina cu zeul supreme. Felul de dumnezeu în care cred eu este peste comprehensibilitatea noastră, a oamenilor din ziua de azi, și nu sunt de acord cu poveștile în care dumnezeu comunică prin mesageri cu pământenii și își sacrifică unicul fiu într-un cadru umilitor: la ce a servit acest sacrificiu, lumea este din ce în ce mai neconformată cu dogmele religioase clasice și păcatul se diversifică cu trecerea timpului, pentru că așa dictează forța haosului din univers. Am luat în considerare teorema biblică conform căreia dumnezeu este atotștiutor și atotputernic, și iată câteva discrepanțe care se generează pornind de la această premiză:
-știind că omul este o bestie instinctual care cu greu poate fi domolită și educată, atunci de ce dumnezeu a creat o doctrină atât de strict? Trebuie ca dumnezeu să fi știut că vor exista păcătoși, cel mai grav semn de alarmă în acest sens au fost Adam și Eva, dacă luăm ca adevărată și povestea despre ei. Încă un aspect legat de Adam și Eva este acela că ei fiind singurii oameni, ei și copiii lor, este cel puțin logic că omenirea s-a nîscut dintr-o familie incestuoasă. Personal asta mă deranjează prea puțin, ceea ce mă intrigă este faptul că pe acele vremuri incestul nu era un păcat (așa mi-a spus un preot destul de binevoitor față de întrebările mele supărătoare). De unde această schimbare totală în legile morale? Când și cine a decis ulterior familiei lui Adam că incestul a devenit brusc un păcat? Și mai ales, de ce nu se mai pot face aceste rîsturnări ale morale, spre a schimba și spre a ajuta omenirea să scape de alte prejudecăți de natură creștină?
-știința a demonstrat că omenirea nu a început cu Adam și Eva, acest lucru ar fi lăsat omenirea de azi într-un grad supărător de involuție, și poate noi nu am fi avut premisele cognitive și temporale necesare pentru a ne pune întrebări precum cele de mai sus. De ce dumnezeul din biblie declară că el a alcătuit lumea? Pesemne există un alt dumnezeu al științei, cel care a făcut posibilă marea explozie de la care au început să se formeze galaxiile și formele de viață acum 15 bilioane de ani. Ar fi un lucru periculos ca omenirea să știe și să creadă cu adevărat că ne-am născut din Big Bang, și nu din Adam și Eva?
-luând în considerare din nou premiza că dumnezeu este omniscient și omnipresent, să ne întrebăm, în asentimentul visării la o viață mai bună, de ce zeul nu găsește metode imediate de a “struni” și de a regenera morala omenirii? Este el mulțumit cu degenerarea aceasta care va aduce omenirea în punctual unde se va extermina singură? Prin această degenerare mă refer la viciile din ce în ce mai înmulțite, la distrugerea valorilor familial clasice, la persistența prejudecăților nefondate dar ușurința cu care sunt date uitării lecțiile de viață, geniile lumii sau diferența dintre bine și rău (căci multă lume știe cine e Einstein, unii știu și citate din el, dar nici măcar 1% din aceștia nu au citit vreodată o carte scrisă de el), la încercările neobosite de a crea felurite arme (de la armele albe până la bombele cu hidrogen), etc.

În concluzie, îl pot critic ape dumnezeu doar în măsura în care aș fi un creștin convins de tot ceea ce spune biblia, căci ea spune și bune și rele. Credibilitatea și maturitatea în gândire a zeului este chestionabilă doar în măsura în care cred ca el este conștient de ceea ce se întâmplă cu rasa umană și nu face nimic spre a ne atrage atenția –din nou- că viața este scurtă și că poate fi scurtată și mai drastic.

Nu sunt permise comentarii(texte) anonime!
Pentru a înscrie comentarii(texte)
trebuie să te înscrii şi să te autentifici.

Înapoi !

= Comparatie interesanta, poate putin fortata	Emin Filip-Mucenic [15.Feb.08 07:38]
Ideea de a compara femeia cu Dumnezeu din perspectiva așteptărilor celor două entități mi se pare interesantă. Textul este ușor de urmărit și apreciez mai ales logica succesiunii de idei. Tema este complicată și necesită o redactare atentă. Pe de altă parte, comparația pare forțată în anumite momente. Cred că ar merita discutată mai mult (într-un articol separat) ideea că Dumnezeu nu trebuie musai confundat cu religia și mai ales cu dogma creștină, care au fost create de om.

= sa ne intelegem	Ionelia Tugui [14.Mar.08 08:36]
Tema este într-adevăr complicată dacă nu chiar făcută intenționat și mai complicată de către mine. Nu insinuez că dumnezeu și femeia sunt identici, abia dacă sunt asemănători din două perspective minore, dar aceste perspective merită punctuate după părerea mea. Nu fac greșeala de a confunda doctrina cu zeul supreme. Felul de dumnezeu în care cred eu este peste comprehensibilitatea noastră, a oamenilor din ziua de azi, și nu sunt de acord cu poveștile în care dumnezeu comunică prin mesageri cu pământenii și își sacrifică unicul fiu într-un cadru umilitor: la ce a servit acest sacrificiu, lumea este din ce în ce mai neconformată cu dogmele religioase clasice și păcatul se diversifică cu trecerea timpului, pentru că așa dictează forța haosului din univers. Am luat în considerare teorema biblică conform căreia dumnezeu este atotștiutor și atotputernic, și iată câteva discrepanțe care se generează pornind de la această premiză: -știind că omul este o bestie instinctual care cu greu poate fi domolită și educată, atunci de ce dumnezeu a creat o doctrină atât de strict? Trebuie ca dumnezeu să fi știut că vor exista păcătoși, cel mai grav semn de alarmă în acest sens au fost Adam și Eva, dacă luăm ca adevărată și povestea despre ei. Încă un aspect legat de Adam și Eva este acela că ei fiind singurii oameni, ei și copiii lor, este cel puțin logic că omenirea s-a nîscut dintr-o familie incestuoasă. Personal asta mă deranjează prea puțin, ceea ce mă intrigă este faptul că pe acele vremuri incestul nu era un păcat (așa mi-a spus un preot destul de binevoitor față de întrebările mele supărătoare). De unde această schimbare totală în legile morale? Când și cine a decis ulterior familiei lui Adam că incestul a devenit brusc un păcat? Și mai ales, de ce nu se mai pot face aceste rîsturnări ale morale, spre a schimba și spre a ajuta omenirea să scape de alte prejudecăți de natură creștină? -știința a demonstrat că omenirea nu a început cu Adam și Eva, acest lucru ar fi lăsat omenirea de azi într-un grad supărător de involuție, și poate noi nu am fi avut premisele cognitive și temporale necesare pentru a ne pune întrebări precum cele de mai sus. De ce dumnezeul din biblie declară că el a alcătuit lumea? Pesemne există un alt dumnezeu al științei, cel care a făcut posibilă marea explozie de la care au început să se formeze galaxiile și formele de viață acum 15 bilioane de ani. Ar fi un lucru periculos ca omenirea să știe și să creadă cu adevărat că ne-am născut din Big Bang, și nu din Adam și Eva? -luând în considerare din nou premiza că dumnezeu este omniscient și omnipresent, să ne întrebăm, în asentimentul visării la o viață mai bună, de ce zeul nu găsește metode imediate de a “struni” și de a regenera morala omenirii? Este el mulțumit cu degenerarea aceasta care va aduce omenirea în punctual unde se va extermina singură? Prin această degenerare mă refer la viciile din ce în ce mai înmulțite, la distrugerea valorilor familial clasice, la persistența prejudecăților nefondate dar ușurința cu care sunt date uitării lecțiile de viață, geniile lumii sau diferența dintre bine și rău (căci multă lume știe cine e Einstein, unii știu și citate din el, dar nici măcar 1% din aceștia nu au citit vreodată o carte scrisă de el), la încercările neobosite de a crea felurite arme (de la armele albe până la bombele cu hidrogen), etc. În concluzie, îl pot critic ape dumnezeu doar în măsura în care aș fi un creștin convins de tot ceea ce spune biblia, căci ea spune și bune și rele. Credibilitatea și maturitatea în gândire a zeului este chestionabilă doar în măsura în care cred ca el este conștient de ceea ce se întâmplă cu rasa umană și nu face nimic spre a ne atrage atenția –din nou- că viața este scurtă și că poate fi scurtată și mai drastic.