| + părere | Gelu Diaconu [11.Dec.07 18:29] |
| foarte bine creionate aceste rememorări, care ating o perioadă sensibilă din istoria noastră recentă mărturisesc că le-am citit pe nerăsuflate și că am simțit în mod egal pe parcursul lecturii atât același nivel estetic, pe care l-am mai întâlnit în însemnările dvs., cât și acel autenticism care face o îmbinare fericită între proză, ca stil, și între notația riguros istorică iată, găsesc într-un caiet de-al meu de acum mulți ani componența echipelor care au disputat acea finală memorabilă la Berna, în Elveția, pe 4 iulie 1954: RF Germania: Turek – Posipal – Kohlmeyer – Eckel – Liebrich – Mai – Rahn – Morlock – O. Walter – F. Walter – Schafer Ungaria: Grosics – Buzansky – Lantos – Boszik – Lorant – Zakarias – Czibor – Kocsis – Hidegkuti – Puskas – M. Toth Au marcat pentru Ungaria Czibor și Puskas, iar pentru RF Germania Rahn (2) și Morlock în grupe Ungaria bătuse Rf Germania cu 8-3 (3-1) | |
| = mulțumesc | Valentin Tascu [11.Dec.07 20:41] |
| Mulțumesc Gelu Diaconu, sper să iasă o carte... Valentin Tașcu | |
| = Excelent | nikita nikolae [11.Dec.07 23:48] |
| In primul rand trebuie neaparat sa spun ca comentariile nu sunt facute pentru mine! Intre un dute si un vino, am citit textul d-voastra, si pot spune ca intr-adevar mi-a placut! Nu este numai jocul de cuvinte ceea ce mi-a placut, daca nu si imbinarea amintirilor intr-un fel putin daunator vreunei nationalitati mai sus mentionate... mult mai multe ar fi de zis despre text si fapte, dar vocabularul sarac si mintea ratacita nu ma ajuta sa fiu eu cel ce le zice! Toate cele bune si... urmatorul text! Poate pana atunci ma regasesc! | |
| + Intr-adevar | Manolescu Gorun [12.Dec.07 17:08] |
| Ȋntr-adevăr excelent text. Mai ales că am fost și eu „trăitor” pe vremea aia și școler ȋnvățȃnd limba rusă cȃntȃnd. Și după un timp de la intrarea pe la noi a ostașii sovietici ca să ne elibereze de noi ȋnșine, taică-meu – fie-i țărȃna ușoară – (inginer silvic pe la un „Ocol” din Oltenia) a „dispărut” cȃteva luni de acasă. Nu e nici o laudă. Pentru că, atunci cȃnd s-a ȋntors, era de-acum „membru de partid” cu carnet roșu ȋn regulă. Ca prin 1950 și ceva să fie dat afară și din PCR și din servici că „făcuse o școală burgheză”…. Amntirile astea din copilărie…Vorba lui tătucu Marx: ne despărțim de trecut rȃzȃnd. Dar, pentru noi care chiar am trecut prin „trecutul” ală, rȃsul e cam galben. Textul l-am citit și eu pe ne răsuflate. Și este vina lui. Eu care sunt atȃt de sătul de proză ȋncȃt nu o mai citesc nici pe a mea pe care n-o scriu. Prin urmare un „+”. Că merită. | |
| = nu chiar nul | holobaca gheorghe [16.Dec.07 08:47] |
| Match-ul s-a dovedit până la urmă a nu fi chiar nul. Prin anii 70, ce mă surprindea era că prin Grădina botanică, străzile din centru și restaurante, ungurii vorbeau foarte tare, aproape țipau.Probabil, mă gândeam eu,voiau să anihileze curgerea molcomă a românei ruralilor intra și extracarpatici ce-au umplut Gheorghienii, Mănășturul și Zorilor... Pentru cei ce iubesc Clujul textul dovedește cât de patriarhală și generatoare de nostalgii pot deveni copilăria și adolescența multora dintre noi... | |