| = Îmblînzirea cititorului | Nicolae Popa [12.Nov.07 22:38] |
| Corina, Un poem fin, deși conține expresii abrupte: „mușuroi de furnici /peste găuri pleca dintr-un capăt, forfotea în altul” Un poem abrupt, deși conține finețuri deosebite: „mărul /se-mpovăra pe-ndelete cu o haină din mere roșii” (Recunosc, versul următor, apărut în acest context mi s-a părut indigerabil: „cît pepenașii murați puși să dea gust între acrituri” plus „țîfnoșenia și ireproșabila chibzuință” ) Mi-am revenit aici, într-o spumă solară totuși: „ieșea stins soarele din scăfîrlii. alaiul de batice străjuia curios pe lîngă sărmanii pîndaci care adineauri telescopau cu mare băgare de seamă o viermușă stătută” Mulțumesc pentru plăcerea lecturii! | |
| = . | nica mădălina [13.Nov.07 01:28] |
| e văjâitoare stăpânirea limbii, contorsionarea ei, cum predilecția pentru foneme tăioase. un pastel sătul să fie pastel, cumva. și atmosfera. și sătulia. solicitante. | |
| = e cool | Alberto M. Popesco [14.Nov.07 17:11] |
| mie imi place, desi aici te-ai cam grabit "telescopau grădina cu luneta terestră." remarc bogatia lingvistico-poetica a textului. mai trec la fel de amical, | |