Comentariile membrilor:

 =  i car
Ramona Mariana Cojocaru
[07.Sep.07 22:39]
semnele de punctuatie sunt puse ciudat. incearca sa pui spatiile dupa semne. de exemplu: "azi, mai mult ca oricand. Maine lapte cald. "
Doar un exemplu.
"Acum știu iubite, tu ești visul din noaptea de agonie furată". Inevitabil, la inceput ai sa ai tendinta sa folosesti cuvantul agonie in textul tau. Si eu si multi altii au trecut prin aceleasi chestii. Dupa urmeaza ura fata de atelier si revolta. etc. Invinge tendinta asta, pentru ca nu te ajuta. Plus ca mi se pare o fraza cam fortata.
"balerină ce o țin " trebuie inlocuit, cred eu, cu "balerina pe care o tin". "ce"-ul e prea nefiresc in sensul rau.
Imi place mult "acum sunt o plagă, asemeni picioarelor mele rănite de cioburile păcatului ."
Revizuieste impartirea in propozitii si pozitia semnelor de punctuatie. Textul mi se pare putin patetic...dar lucrurile sincere in general sunt patetice, asa ca inteleg. Numai ca in forma asta, textul tau este o confesiune pe care o faci tu cand esti singura si juri razbunare. Uita, iarta, treci peste.

 =  i car(e)
Ramona Mariana Cojocaru
[07.Sep.07 22:41]
Am uitat sa iti atrag atentia asupra titlului...Nu e neaparat nimerit...cauta o definitie a simfoniei si ai sa intelegi ce spun.

 =  multumiri pentru Ramona
BUCUR-SABAU LAURA
[07.Sep.07 22:49]
Mulțumesc pentru comentariu Ramona si am să fac tot posibilul să îmbunătățesc forma textului.În general nu prea scriu proză , iar aceasta chiar este o confesiune .Nu caut răzbunare , nu este nimeni de vină că timpul se scurge și încet uităm pricipiile ce nu ne lasă să ne rănim propriul suflet .

 =  tot pentru Ramona - referitor la titlu
BUCUR-SABAU LAURA
[08.Sep.07 07:22]
Este vorba în text despre două iubiri care primesc aceleași valențe într-un singur suflet . Este vorba de singura iubire adevarată , prima iubire , care sugrumata de trecerea timpului , deși nu pălește, ajunge să țină prizonieră inima în cutiuța prăfuită de pe noptieră.Și este vorba de iubirea misterioasă ,aparută din nu se stie ce sfere necunoscute, care poate răpi sufletul , poate ameti și poate face uitat egoul . Iubire ,care intoarce curgerea timpului până în momentul în care balerina din cutiuță danseaza la intâlnirea cu prima iubire . Concluzionând cred ca sunt îndreptătită să-mi numesc creatia simfonie -“acordare de voci”-simultaneitate și egalitate în simțiri de data aceasta .

 =  trecere.
Matei Octavian
[08.Sep.07 23:46]
O poezie despre amintiri...regrete?Poate.Iubiri..pasiuni uitate si readuse la viata?Cu siguranta.A..si ca sa nu uit.. o poezie su suflet si aripi rosii.Succese multe.




Nu sunt permise comentarii(texte) anonime!
Pentru a înscrie comentarii(texte)
trebuie să te înscrii şi să te autentifici.

Înapoi !