= cornel | ștefan ciobanu [26.Aug.07 13:45] |
bine articulată această poezie. cel mai mult îmi place finalul, cu acele urme în femei. m-am gândit la cărtăresc, dar asta nu scade din frumusețea poeziei. singurul lucru unde cred eu că mai poți lucra, este mijlocul ei. în rest îmi place. | |
= re : Stefan Ciobanu | Cornel Ștefan Ghica [26.Aug.07 14:34] |
esti printre cei putini (si buni). uitandu-ma in juru' meu nici nu mai stiu cati suntem si de ce... am obosit (si yo) ca un melc, incet / cu fericirea (de a scrie) in spinare. atat. sunt resemnat. multumesc lu' Dumnezeu ca pot scrie. restu' e doar o contabilitate mazluita. itzi multumesc pentru semnul lasat. cu respect, Cornel Stefan Ghica | |
= "contexte/ giruete" | Gheorghe Pașa [26.Aug.07 15:34] |
Mi-au plăcut primele șase versuri (chiar dacă sintagma "degete apucând" am mai întâlnit-o într-un alt text de-al tău) și finalul. Însetați, vorba poetului, "de setea cea eternă a formelor perfecte", ne învârtim de multe ori, asemenea unor giruete, în jurul unor forme goale, dar mișcate de vântul schimbării și uităm că la fel de important e și conținutul, de fapt, cele două fiind indisociabile. Uităm că nu suntem decât niște biete "carcase de lut într-o culoare gigantică2. m-a cam enervat secvența mediană, adevărul putea fi spus mult mai simplu, fără atâtea cuvinte redundante. Cu aceeași stimă, Pașa | |
= Erată | Gheorghe Pașa [26.Aug.07 15:38] |
"cuprinși2 î.l.d. "însetați"; " î.l.d. 2 | |
= eu | laurentiu enache [26.Aug.07 15:43] |
chiar nu sunt constrans sa`mi las urmele`n femei o fac din placere tu ? | |
= re :George Pasa | Cornel Ștefan Ghica [26.Aug.07 16:04] |
tocmai redundanta ne face sa fim niste melci obositi. partea mediana este un pasaj asumat , tocmai datorita impactului si al ideii de redundanta... desi (yo) o consider cea mai reusita parte ( dar asta e intodeauna subiectivitatea celui - ca mine - care nu vede si nu-si da seama de exterior). "degete apucand" este o sintagma des-intalnita in poeziile mele. in unele reuseste sa se adapteze contextului, in altele nu. nu-ti face griji... in unele cazuri (depinde de sustinere) redundanta e "recomandabila"... chiar se fac terapii de grup cu ea. iti multumesc pentru semn, prietene. cu stima, Cornel Stefan Ghica | |
= re : Laurentiu Enache | Cornel Ștefan Ghica [26.Aug.07 16:08] |
tu nu esti dumnezeu cel mult ai ajuns un biet apocaliptic e normal s-o faci din placere ba ai ajuns (chiar) sa fi un mare re-cunoscator | |
= e mai usoara forma "a sunt" | laurentiu enache [26.Aug.07 16:13] |
e greu cu i-urile astea fir-ar ele sa sunt ! | |
= sunt cea mai tare urme peste urme | Iakab Cornelia Claudia [26.Aug.07 16:13] |
adica cum? din dialogul vostru rezulta ca dumnezeu nu lasa urme in femeie? m-am suparat habar nu aveti | |
+ semn | Manolescu Gorun [27.Aug.07 15:02] |
„am învățat să fim sfărâmați să mergem încet / cu fericirea-n spinare încet / cu fericirea-n spinare dumnezei apocaliptici constrânși să lăsăm urmele în femei” Și o anumită femeie în noi. Înainte să știm. Și a cărei absență o căutăum o viață și-o moarte. Și multe care urmează. Și tot ne târâm prin altele după ea. Fără s-o găsim. Fără să știm că o purtăm în spinare. În care putem să intrăm oricând, ajungând acasă. Dar nu știm. Asta-i apocalipsa noatră de dumnezei nevolnici. Care-și crează și re- o lume-n oglindă. Agresați de singururătatea absenței. Are dreptate Cornelia. Totuși, nu Dumnezeu a lăsat urme-n femeie. Ci, prin ea, în noi. Mulțumesc că în dimineața asta mahmură, m-ați bucurat cu tristețea voastră. Iar pentru Cornel, o „+”. | |
= obositi, dar inca delicatese | felix nicolau [27.Aug.07 22:53] |
bine zicea cineva ca partea cu /nici/ e cea mai tare, as zice kierkegaardiana. mai sunt chestii adanci bruscate de gesturi epocale, scoala veche de actorie. uneori esti prea serios, insa e doar uneori. musai sa te decizi | |
= re: Iakab Cornelia Claudia, Manolescu Gorun | Cornel Ștefan Ghica [28.Aug.07 19:16] |
cornelia, o suparare (feminina) lasa mereu urme vizibile... iar in spatele ei se afla (intotdeauna) satisfactia lucrului implinit prin obtinere si posedare / posesie. incantat de vizita si com. Domnule Manolescu, in noi sunt femeile toate, mai putin una... ceea ne-vazuta... ceea ne-gasita... ceea ascunsa-n spirala unui timp care nu se mai termina; nu se mai satura sa ne fericeasca-n case (si prin lume), asezati, asteptand (obositi)... onorat de prezenta dumneavoastra in pagina mea. va multumesc pentru trecere si pentru citire. cu stima, Cornel Stefan Ghica | |
= re : Felix Nicolau | Cornel Ștefan Ghica [28.Aug.07 19:26] |
nici / nici I would prefere not to... m-am decis (de mult) sa fiu imprevizibil. tocmai d-aia nu-mi place pescuitu'. imi place (mult) vanatoarea, iar dupa un tir reusit prefer sa stau in fotoliu' meu si sa beau un vin negru, sec. oportunitatea e cel mai ravnit trofeu. (atunci sa vezi seriozitate). sunt onorat de "coborarea" ta prin poezioara asta. multam de semn. cu respect, Cornel Stefan Ghica | |
= cu fericirea-n spinare- si iisus si-a dus crucea pe spinare... | paul maria mefietic [28.Aug.07 20:19] |
... cu fericirea-n spinare (excelent!) are multe conotatii- pina si iisus si-a dus crucea pe spinare | |
= re : Paul Maria Mefietic | Cornel Ștefan Ghica [04.Sep.07 20:44] |
orice om isi duce fericirea pana la capat, urcand o golgota ridicata din sanse (mai mari sau mai mici). multam de trecre si de citire. cu stima, Cornel Stefan Ghica | |