| = Arcade Pontice | Ioan-Mircea Popovici [03.Aug.07 09:21] |
| Era-n amurgul verii din an peninsular, cand rataceam cu gandul si rotunjeam un zar. Pierdusem din speranta ca vom gasi cararea. Ne adunam pe munte si ascultam cantarea........... pe portativul vietii, un vis tinea de cant si-n cele ce se uita am regasit pamant. De aici am tacut si-ai vorbit numai tu: în cele din urmă somnul și-a trimis vulturii înspre noi se aprindeau focuri la marginea pădurilor nu era încă toamnă dar locuiam într-o groapă îndeajuns de adâncă... se intră greu în apele astea naufragiile trecute nu ne-au fost de niciun folos mereu am uitat în călătoriile noastre o lumină firavă prin tranșeele lumii apoi eu ti-am adus aminte de dulapul rosu uitat intre chesoanele de la subsolul Teatrului National. Tu mi-ai zis: Iann, doar ti-am promis. Incercam sa-mi aduc aminte ziua, locul, ora si minutul... | |
| = Iann, | Dana Banu [03.Aug.07 09:27] |
| mulțumesc de cuvintele astea pe care le-ai lăsat aici, rămâi mereu același om povestind cu har, PS:zilele astea am fost cam bolnavă prietene, nu am putut ieși din casă, când ajung la Constanța, pe 17 cred, vin cu pozele promise, nu am uitat... ai grijă de tine, salut | |
| = vanzatorul de clipe (inegalitati integrale) | Ioan-Mircea Popovici [03.Aug.07 09:46] |
| Diptic: Prima: Inainte de toate, poezia asta este plina de tine. Este ca o casa mare in care fiecare coltisor isi spune povestea. Citeste si tu ce-ai scris (si cele dinainte, dar si astea, profunde si catifelate): "o anume singurătate coborând dinspre tată și arcuindu-se abia văzut în pântecul mamei m-a luat de mână și m-a purtat mereu spre apus nordul era doar o presupusă tăcere" Secundo: m-am gandit eu sa-ti scriu, pe viu... sa iau frunzele mari, sa fac niste leacuri. si-am zis ca-i destul gandul bun, o frunza de alun si-o zeama tare de prun. gata. fac noduri de august pe sfoara de inaltat zmeul. cand vii la Constanta va fi vantul ala tare de dupa Sfanta Marie si-o sa vezi ca va fi bine. N-o sa mai intru pe sens interzis dar de baut cele doua butelcute tot le-om bea... la vedere, la masa lui elian... stii ca biletelul acela sta pe locul lui Alexis si... gata, sa fii bine, bine, bineeeeeeeeeee.............. las bila sa ajunga la tine si tu-i dai drumul pe scara sa ajunga in aceeasi seara... Prietenie, pace si drumetie.................. acelasi Iann, vanzatorul de clipe care, fiecare clipa tine un an... asta numai daca nu le tii in geamantan... | |
| = note | Mihai C. Petrian [25.May.08 18:54] |
| Am simtit vibratii de cantec in poezia ta de adormit, e cel mai frumos lucru pe care i-l pot atribui unui poem de aceasta natura. In special prima parte are o melodicitate care te fura :) | |
| = Dana Banu, abia văzut în cântecul mamei,... | Teodor Dume [25.May.08 19:30] |
| dana, poezia ta, în general, depășește limitele sensibilului. tu nu cauți cuvântul pentru că ai o traistă plină. calci cu măsură, te oprești, mai scoți câteva cuvinte, le răsucești printr-o mângâiere numai de tine știută și ele prind viață. în fiecare cuvânt, scăpat de tine (înspre noi), se desfășoară o poveste inedită. e foarte greu ca cineva să comenteze pe text pentru că discursul tău vine din suflet iar simplitatea lui bucură și împlinește. nu am nivelul necesar pentru a acorda stele, dar cea pe care ți-o pun poemului tău e una de suflet... acum tac și trec mai departe... "nordul era doar o presupusă tăcere" cu sinceritate și stimă teodor dume, | |
| = tacuta trecere in varful picioarelor | Silvia Miler [25.May.08 20:02] |
| O succesiune de tablouri atent pictate, cu teama pentru ca din iubire sa nu o trezesti pe magda-lena. Un semn de tacuta trecere in varful picioarelor... Silvia | |
| = mulțumesc | Dana Banu [26.May.08 08:02] |
| observ cu surprindere că primesc comentarii pe texte mai vechi, pentru mine acesta e un fapt îmbucurător, Mihai, Teodor Dume, Silvia Miler, faptul că mă citiți și apreciați este pentru mine încurajator vă mulțumesc | |