= comprese ceaiuri | Tamara Zub [10.Jul.07 16:29] |
Ordine în hârtii, sandale pentru călătoria pe străzi, perdele și râsete urmărind personajul din acest poem ce pendulează între nostalgie și revoltă. M-a tulburat mesajul, dar și organizarea cuvintelor, a imaginilor, armonia prezentă în starea depresivă. Foarte bune versurile "de fiecare dată când vorbeam ceva era strâns în pumn tare la spate mai aprindeam o țigare și mi se umfla sufletul ca o tobă". Cu stimă, tama | |
= am zâmbit | alice drogoreanu [10.Jul.07 18:56] |
Tamara eu cred că nu e nostalgie aici nu aceea cunoscută nu e decât urma unui jind după posesiuni pe care nu le-am avut niciodată deci rămâne revolta pentru că n-am învățat încă să zâmbesc discret dar ar trebui | |
= nod | Ioana Geacăr [10.Jul.07 23:09] |
E multă durere aproape discretă"păreri curioase fâlfâie peste turle muzica înghițită se topește încet în nodul gâtului ar trebui să mă întorc acasă dacă aș ști unde e asta" Dacă n-ar trăda-o nodul din gât, dar e mai bine așa! | |
= Ioana | alice drogoreanu [11.Jul.07 09:54] |
nodul se înghite și el și așa e totul bine și frumos a fost odată ca niciodată ....și au trăit fericiți până la adânci bătrânețe o fi funcționat?:)) îți mulțumesc de citire | |
= cu dor de tine | Roxana-Adina Stroilescu [11.Jul.07 15:28] |
mie asta-mi spune, ca o sinceritate ca o șosea spre tine ai mers neștiind până unde și de ce dar cu hotărâre timpul ăsta de-l chemi, e ca o gură plină cu aer de-l tragi spre tine ...mi-a plăcut atât!!! cu drag, Roxana | |
= Rora | alice drogoreanu [12.Jul.07 11:42] |
cred că numai hotărârea a rămas de restul drumului nu mai știu mi-e foarte dor de tine Rora | |