| = ted | Camelia Petre [06.Mar.06 21:20] |
| sugestiva mi s-a parut aceasta imagine: "de-atâta timp petrecut încruntat sprâncenele mele au consistență de murătură" intregul poem abunda in idei si imagini tesute in jurul aceluiasi gand: iluzia sinceritatii... finalul mi-a placut, deasemenea..asa neterminat, desirat, dar cu siguranta unei zile de maine...! | |
| = Camelia | Vasile Munteanu [06.Mar.06 21:32] |
| mult de mult nu s-au mai intersectat cuvintele noastre; încântat să te "revăd" într-un moment de sinceritate. Cu drag, | |
| = de mâine... | Elis Ioan [06.Mar.06 21:43] |
| Cam așa înțeleg eu poezia: "n-am să îmbrac vreodată o taină n-am să-mi așez pe creștet un rost iar în picioare voi purta aceeași piele de prost care se caută desculț pe sine" un exercițiu "pe dezbrăcate" strict personal. | |
| = Elis | Vasile Munteanu [06.Mar.06 21:55] |
| "denaturarea" se petrece "pe îmbrăcate", chipului nostru autentic suprapunându-i zi de zi alte măști și alte haine; însă, dacă e vorba de ceva "strict personal", e bine că ai găsit "o piele" pe măsură...:). Cu drag, | |
| = raspuns de trecut la offtopic | Alina T. (Manole) [06.Mar.06 22:07] |
| Am însoțit întâmplător textul tău cu Enrico Macias "le femme de mon ami". "vă iertați și vă iubiți apoi vi se face milă de voi" Uite că aici mă opresc. Înainte să te "descalți" și după vinul fiert. Și gata, că nu mă ajută cuvintele. Și nici mintea. Și nici măcar simțul umorului cu care aș putea ieși din această situație, disimulând absența capacităților de critic literar. Plec de aici. | |
| = Alina | Vasile Munteanu [06.Mar.06 22:22] |
| am să fiu sincer până la capăt: nu am înțeles mai nimic din comentariul tău; cu atât mai puțin de ce crezi tu că este de trecut la "offtopic". | |
| = ceva mai multă coerență | Alina T. (Manole) [06.Mar.06 22:43] |
| Revin acum cu mai multă coerență. Îmi place singurătatea textului, singurătatea în doi a altora la care se face referire, rutina și îmbrăcămintea lingvistică deosebită. Voiam sa spun ca mi-a placut textul si emotionat. Si ca ceea ce m-a facut sa-l recitesc inca si inca a fost: "vă iertați și vă iubiți apoi vi se face milă de voi" | |