| = "nu mă luați în seamă eu trec mai departe" | Ela Victoria Luca [23.Feb.06 23:51] |
| "port cu mine sfios și artistic o cruce bîntuit precum știți mereu de insomnie zile vin și dispar prematur și caduce și-mi pun pe creștet o imensă tichie" Poetule, și să urle vedea după mine și tot te-oi lua în seamă. Pâi da cum? Io-te și tu cu câtă simplitate și limpezime descrii aici versuind trecerile astea incognito și abia vizibile ale noastre prin imensitatea de timp și de spații. Și-apoi, mai stai și mai privește o dată în urma ta. Nu vezi ce de versuri te urmează? Sunt ale tale, să ne trăiască și tu cu ele. Abia de am revizitat pagina ta cea cu mult galben și mă întrebam când mai scrie Poetul acesta o poezea pe vdea? Și ai și apărut. La bună revedere. P.S. Pregătește-te să nășești o căticică. :) Nu o lua în seamă prea mult. ;) Ela | |
| = greata | bazil rotaru [24.Feb.06 00:20] |
| nu te dezminti nu ma intereseaza ce vor spune ceilalti "la întîmplare și foarte probabil voi găsi o idee" | |
| = imi pun tichia in cap si zbor | Ludmila Barsan [24.Feb.06 00:43] |
| Eu cred, Liviule, ca ti-ai pus tichia nazdravana in cap si ea te-a dus in una din camerele acelea unde ai gasit idei frumoase din care sa nasca o astfel de poezie.In ce priveste ideile, eu cred ca sunt destule in aceasta poezie, doar ca nu toti au capacitatea de a le observa. Eu am citit-o ca pe o arta poetica(ars poetica) unde poetul se descrie pe sine insusi, pornind de la inceputurile destinului sau de creator("m-am născut cu o imensă tristețe și m-am născut cu o profundă greață") si pana in actualitate ("nu știu cine mă poartă de mînă și mă ține în viață"), acestea din urma exprimand si indoiala autorului, ideea ca acesta simte mana unei puteri oarecare deasupra sa, fie ea soarta, destin etc.In ce priveste originea creatiei sale este exprimata in ultimele versuri. Poezia are ritmul perfect, idei si imagini (le consider elementele esentiale intr-o poezie). Acum imi pun tichia in cap si zbor... | |
| + In asteptarea ideii | Andu Moldovean [24.Feb.06 00:58] |
| La Liviu al lui Nanu (c) Sile a lui Silisteanu, ingaduit sa-mi fie sa dau o steluta asa, doar de placere, adica fara comentarii, ok? Si eu te iubesc Maritzo, dar idei despre asta nu mi-au venit (dar nici nu mi-au plecat, asta e bine, nu?) inca. Bobadil. | |
| = cine e Șifoarte? | Adrian Firica [24.Feb.06 02:10] |
| dacă spun: cine te-a făcut pe tine ... nu sună a anamneză, nici dacă sunt la capul tău, nici dacă trag de o moarte înghețată a Polul nord, ori la ăla sudic e o "romanță" ... puneam, în prima strofă, la începutul fiecărui vers:"m-am născut ..." *scoate "și foarte", din penultimul vers .... | |
| = "anamneză " | Enache Ionut Laurentiu [24.Feb.06 03:28] |
| "nu mă luați în seamă eu trec mai departe în față trei porți și în mînă o cheie voi deschide la întîmplare și foarte probabil voi găsi o idee" unul din cele mai sincere monologuri, exprimate bineinteles prin poezie. mi-a placut mult si ideea.. sa ne traiti domnule Nanu, mai astept poezii, exilate sau nu in pagina autor, in timp ce apas "any key". cu apreciere | |
| = răspunsuri | Liviu Nanu [24.Feb.06 09:55] |
| Să fiu sincer m-a surprins (plăcut bineînțeles) evoluția acestui text și m-au surprin și vizitele, încheiate sau nu printr-un comentariu. Am avut o perioadă în care nu am mai scris decît cîteva versuri, mă preocupă acum alt proiect în proză, așa că această poezie a fost un fel de răbufnire, a ieșit în cîteva minute, e posibil să mai suporte mici modificări, deși s-ar părea că n-ar fi nevoie. Am plecat de la o idee, citită într-o carte, un citat din Franz von Baader "există o singură artă creștină, care nu-i nici gotică, nici romantică, nici barocă, arta de a purta crucea". Că tot mă gîndeam la destin, ieri, după ce am venit de la înmormîntarea (de fapt n-am fost decît la biserică, printre cei peste 2000 de oameni, nici la Paște n-am văzut atîta lume adunată)celor doi prieteni decedați în explozia de care ați auzit, probabil. Adrian, tu cred că l-ai și cunoscut pe Gigi Zaharia. Onorat de vizită. | |
| = ... | dan mihuț [24.Feb.06 10:52] |
| mie îmi pare nu o poemă simplă. doar slabă. și mă miră lipsa de sinceritate a antecomentatorilor. dincolo de gusturi si de apropierea de liviu nanu... e poezia. cer iertare de n-am dreptate, mai ales autorului. | |
| = și-o să mor cu o profundă greață | Tudor Negoescu [24.Feb.06 12:17] |
| Uneori, cînd emoția ne copleșește, apelul la prozodia clasică face adevărate minuni... Pentru variație, n-ar strica nici: m-am născut cu o imensă tristețe și-o să mor cu o profundă greață... | |
| = alte două răspunsuri | Liviu Nanu [24.Feb.06 15:44] |
| Domnule Mihuț, că ți se pare o poezie slabă e treaba dumitale, dar dai dovadă de nesimțire exprimîndu-ți nemulțumirea față de opinia comentatorilor mei cărora le refuzi (dar internetul e mare și mulți viteji bîntuie pe el) capacitatea de discernămînt. Puteai să-mi analizezi textul (dar presupun că nu merita efortul) și să faci referire doar pe el, cu argumente. Altfel nu-mi rămîne decît să constat că ești un autobăgător în seamă. Dorun, am reținut ideea, mulțumesc. | |
| = arta poetica? | Horatiu Palade [24.Feb.06 21:14] |
| cum remarca si Ludmila Barsan, la prima vedere am fost îndreptățit să cred că textul s-ar putea închega într-o ars poetica, desi nu e la inceput de volum si se refera doar la autor cu vagi urme de aluzii la creatie... e mai usor sa il consider daor un bun poem confesiv, o cautare a ideilor si a sinelui. felicitari! sunt chiar curios sub ce ipostaza ar fi trebuit interpretat/citit/apreciat? :) | |
| = Horațiu | Liviu Nanu [25.Feb.06 00:26] |
| Horațiu, onorat de trecere și semn. | |
| = părere! | Marius Surleac [29.Oct.08 10:51] |
| Da, un poem cu ritm, cu fluență atât sonoră cât și a ideii. Totuși eu nu văd aici chiar o anamneză - poate una un pic ștearsă și dintr-un alt plan, nu cel al trecutului ci reflectă mai mult prezentul în cauze trecute: "nu știu cine mă poartă de mînă"; "sînt bîntuit de o rea insomnie" ca apoi să urmeze perpetuare "nu mă luați în seamă eu trec mai departe". Această anamneză trebuie privită din planuri diferite. Îmi place de asemenea tenta religioasă ghidată de cifra trei: atât cu trimitere la divinitate dar în același timp sugerează trecerea timpului, evoluția prin cele trei timpuri (trecut, prezent și viitor). Un poem de regăsire a sinelui, a destinului! Cu plăcerea lecturii, Marius | |
| = Liviu Nanu | angela spinei [29.Oct.08 13:12] |
| anamneza ta la o lectura hermeneutic jucausa imi lasa pe degete aceste urme m-am născut cu o imensă tristețe țin în mine încuiată o cruce nu mă luați în seamă eu trec mai departe am în față trei porți și în mînă o cheie voi deschide la întîmplare sa stii sa colorezi tristetea e frumos cu respect as | |
| = Marius, Angela | Liviu Nanu [30.Oct.08 00:10] |
| He! Iată un poem pe care aproape îl uitasem (și aș fi făcut o greșală), scos de la naftalină de două comentarii pertinente. Poate că titlul nu este foarte inspirat, eu nu sînt expert în titluri. E bine că mesajul a ajuns la cititor și că a fost receptat așa cum trebuie. Marius, Angela, o surpriză plăcută să vă întîlnesc aici. | |