Comentariile membrilor:

=  apreciere	Florina Stan [20.Feb.06 17:28]
"Sunt arheologul cu timp redus"-Ela, poezia ta mi-a placut din 2 motive: exprimi o stare pe care de cele mai multe ori am trait-o(si eu ca toti ceilalti muritori),iar starea aceasta este redata in cuvinte armonios " intre noi dorm munti tu le spui sentimente "
=  erata	Florina Stan [20.Feb.06 17:31]
~ cuvinte pline de inteles( care suna armonios)
=  Florina	Ela Victoria Luca [20.Feb.06 18:56]
Mulțumesc, fiecare din noi dăm "numele" potrivit ori poate altă nuanță, după cum simțim în noi sau după neputințele noastre. "eu văd numai pământ răscolit"... Ela
=  si toate poarta alt nume	Enache Ionut Laurentiu [20.Feb.06 19:00]
"pe această câmpie unde umbrele nu mai au mâini iar lucrurile sunt deja știute pe de alt rost" offff ce ma enervezi Ela, ma enervezi de mor :) as fi vrut sa-ti las o imagine, dar culorile ar fi fost eclipsate de "se schimbă doar culoarea din trupul meu", as fi vrut sa zambesc, dar cum? ruinele au valoare sa stii, si in majoritatea cazurilor se restaureaza .. cu drag,
=  Ionuț	Ela Victoria Luca [20.Feb.06 19:55]
Nuuu, nu te enerva frate, tocmai la răscruce de culori. Doar sub loess mai sutn ruine. Sau banalități, sau... Alege tu numele, culoare, imaginea, eu las dezlegare la rosturi. Ela
=  Ela,	Enache Ionut Laurentiu [21.Feb.06 01:27]
Ruinele templului lui Artemis, considerata cea mai frumoasa structura construita.. acum sunt ruine. vezi, acest ultim templu se regaseste oare in aceasta cladire? eu nu cred, nu are nici o legatura, insa nu iti pot ilustra un astfel de templu.. nimeni nu poate, numai tu poti Ela, si stiu ca zilnic modelezi la el, construiesti cate putin, dar stii, in final, raman ruine.. si o amintire vaga a ceea ce a fost.. in final ne vor prabusi constructiile, important e templul pe care l-am construit simtind, in el ne putem adaposti oricand, el nu cade, nu se distruge.. el e vesnic.. si ruinele lui nu sunt banalitati, cel putin din punctul tau de vedere .. unii vor considera considera banalitati, pentru tine e un loc lacas sfant, construit din amintiri si sentimente, din caramizi vii .. fii mandra pentru el, si vei avea o eternitate adapost. m-am lasat purtat de val, sper ca in elucubratiile mele s-au gasit si cateva farame de ratiune si adevar.. cel putin, eu asa am vazut.
=  erata	Enache Ionut Laurentiu [21.Feb.06 01:30]
fara repetitia "considera" "pentru tine e un lacas sfant" ma enerveaza tastele astea, ca-mi vine sa apas "any key" :) noapte buna.
=  Ionuț	Ela Victoria Luca [21.Feb.06 07:47]
Impresionată de imaginea ta, mai mult, de cele câteva gânduri pe care le-ai scris alături de ea. Secretul este că am iubit întotdeauna ruinele. Am crescut în Tomis. Am atins nu demult Jumiège, ruine albe din anul 900. Și tot așa. :) Mulțumesc. Ela
=  Ce superbă arheologia asta	Gabriela Marieta Secu [21.Feb.06 09:06]
istorie la timp preyent si viitor, nu stiu, fascinant poem, dureros de frumos...
=  Geea	Ela Victoria Luca [21.Feb.06 10:06]
"Orice splendoare mă doare", mi-ai amintit. Mă bucură că vezi frumosul în timpul poeziei. Mulțumesc. Ela
=  Fantezia debordantă face ca poezia d-voastră să fie proaspătă	razvan ducan [15.Mar.06 13:53]
Doamna Ela Victoria !Poezia d-voastră e plină de fantezie și prin aceasta e foarte proaspătă.Imprevizibilitatea ei e forța de atracției și de susținere, în același timp,pentru împătimiții iubitori de poezie.Nu semănați cu nimeni și acest lucru e un talant în plus în ziua de astăzi.Deversa-ți-vă fără complexe preaplinul de frumusețe din d-voastră.Aerul din jur așteaptă să vă fluturați , neparcimonios,ca pe un steag, poezia pe care o scrieți.E mai mult decât bine !
=  Răzvan	Ela Victoria Luca [15.Mar.06 18:31]
Precuvintele vin peste mine precum prea tăcerile de aceea nu știu cum să le primesc, decât cu ochii închiși, iar uneori scriind poezie ca o respirație amplă. Mulțumesc pentru generozitate, eu sunt aspră cu mine și șlefuiesc zilnic asperități prin versuri. Vă mulțumesc. Daniela