| = "mi-au adunat creierul pe ziarul de azi" | Alina Livia Lazăr [20.Dec.05 09:26] |
| Ioana sută la sută. Îmi plac scrierile cu văz, despre văz. Ghemuirile în sine, în lumina lui. Ca și altădată remarc, Ioana, aparenta simplitate de expresie a discursului, adică lina lui curgere, limba lui - în care mă simt atât de acasă și stările către care dai indicii. Aș vrea să știi că, uneori, ceea ce scrii se proiectează în mine prin senzații aproape fizice. E și vina mea că am puterea de a imagina, dar e și vina ta pentru că pictezi așa cum orbirile mele știu să vadă. Prea multe cuvinte, Ioana, nu?! liul | |
| = despre puncte | Adina Batîr [20.Dec.05 10:07] |
| Nici nu stiu exact care e tonul poeziei tale, cred ca se muleaza perfect pe niste corpuri de ghips. Cand plutitor, cand grav. Cand dureros, cand mangaietor. Orbirea e o poarta, orbirea e dorita cand e in legatura cu moartea. Sa vedem atunci doar atingerile. Sa le graim incet. Vorbeam in drum spre Iasi despre punct - despre esenta lucrurilor si l-am cautat mult... Eu renuntasem. Apoi mi-a venit in minte si cel de punctuatie, mi se dusese gandul la poemele tale ale caror imagini sunt fracturate tocmai atunci cand trebuie, atunci cand notele urca spre umbra aceea de fior. Da, Ioana, la tine punctele nu inseamna sfarsit niciodata, ci o cale larga spre infinit. | |
| = Crezut pe cuvânt | Nicolae Mihai Popa [20.Dec.05 19:04] |
| Nici după a nu mai știu câta lectură nu am găsit în acest text ceva care să-mi dea motive să vin cu ceva observații. Și mă simt oarecum să-ți spun pur și simlu că îmi place. Dar îmi place. E mult prea captivant, emoționant la gradul artistic și revelator în descrieri ce nu seuferă colajele de umplutură (cum se mai întâmplă cu deasupra de măsură pe site). În limbajul notelor care se dau pe aici, ar trebui să pun steluță. Dar mă cam supără steluțele de la o vreme. Nu-i prea stă unui poet veritabil cum este ioana cheregi crișan să stea cu steluță în dreptul numelui. Prefer să fiu crezut pe cuvând: poemul „îți scriu dintr-o orbire” este cu adevărat antologic. Crăciun fericit! | |
| = observații | Olga Stefan [20.Dec.05 19:38] |
| mi-a plăcut ce am citit, dar am găsit câteva lucruri pe care ai putea să le iei în considerare dacă vrei să-ți iasă ceva cu adevărat "beton":) doar partea cu bicileta e un picuț cărtăresciană (la el era motocicletă,dar tonul e similar). versul "mi-au adunat creierul pe ziarul de azi" e foarte bun dar creierii de pe șosea ratează efectul - poate pentru că i-am văzut deja în prea multe ipostaze (inclusiv în câteva textulețe proprii). de asemenea formulele "mă refugiez într-o lume tactilă" și "deși e complet inutil" îi conferă textului tău un aer prea explicit, prea epic. în rest, ai imagini cu adevărat deosebite, iar finalul e demn de invidiat. și tocmai pentru părțile astea speciale merită să-ți mai arunci ochii peste micile "scăpări" | |
| = despre cum îmi văd orbirea | ioana cheregi crișan [21.Dec.05 17:27] |
| Li, știu că suntem pe aceeași lungime de undă. îți citesc cu mare plăcere poemele și mă bucură mult prezența ta aici. mulțumesc! Adina, ai dreptate, aici îmi văd orbirea. îi spuneam unui prieten că eu nu pun niciodată punct. dar dacă se întâmplă să-l pun el are o altă semnficație. e un fel de pauză pentru privire. e chiar straniu cât de multe poți vedea dintr-o orbire...:)te mai aștept cu drag. Nic, eu te cred pe cuvânt :) mai ales când îmi urezi Crăciun fericit! mulțumesc.să-ți fie și ție sărbătoarea luminoasă! Olga, ai dreptate, dar uite că nu m-am gândit că sună cărtărescian...:) despre versul cu ziarul nu pot să-ți spun decât că ține de autenticitatea textului. îți spun pe ym în ce fel. îți mulțumesc mult. te mai aștept cu drag. | |