| = Ioana | Geta Adam [30.Sep.05 14:24] |
| He, he! Si eu cu canalul Bega, cu malul celalalt. Cred ca se intampla ceva ciudat intre Timisoara si Oradea:) Imi plac pre_textele tale. | |
| = in cerc | Andrei Gamart [30.Sep.05 16:06] |
| placut poem care se consuma pe nesimtite, si tre sa revii la primul vers, caci asa arata o dorinta, intinsa pe cerc, din care nu poti scapa decat inventand o anumita unitate care-ti da trup si te face sa mergi oriunde, numai sa mergi. Semnele celea, de nu ar fi departarea, cine stie... e frumos, felicitari, un poem plin | |
| = minunat | Cristian Oravitan [30.Sep.05 16:15] |
| mi'e dor de malurile begheiului ca de anii primelor tigari fumate in spatele mamei, ca de primul sarut, ca de Bajaga, ca de Timrock(ul baroc) al lui Ilie Stepan, ca de... ca de... ca de... si eu aveam ganduri fara umbrela (oare renuntasem la aceeasi umbrela la care renuntasei si tu?) si poate nici n'ar fi trebuit sa ne luam zborul mi'e dor de canalul Bega... | |
| = semne de ploaie | DoDu [30.Sep.05 21:07] |
| Si mie mi-e dor si mie de canalul Bega, ca odata era sa ma inec dar nu m-am inecat, odata s-a spart ghiata cu mine si tot nu m-am inecat, de doua ori m-am rasturnat cu barca si odata m-am plimbat cu busteanul. Si nu m-am incecat. Cred ca nu sunt un inecacios Mi-e dor de canalul Bega, in dreptul gradinii de vara Vaporul sau Gradina Banateana, sau cofetaria Flora sau pur si simplu de aleile pe care ma plimbam cu cineva de mana si nu era mama. Mama nu avea timp de plimbari pe malul canalului Bega. Mama avea altceva. Avea trei copii, il avea pe tata, avea casa si gradina, avea serviciul, avea multe pe cap. Saracia si bolile, sperantele pentru noi si sacosele cu alimente. Nu m-am plimbat niciodata cu mama de mana pe malul Begheului si azi imi pare rau fiindca e o lipsa in viata mea In clasa a sasea, am avut o perioada cand zilnic mergeam la pescuit de raci pe sub podurile Timisoarei. Podul Decebal, Podul Michelangelo, podul Traian, podul Mihai Viteazu, podul Stefan cel Mare...mai treceam si pasarelele, mai ales pe cea din gara de Nord. Mi-e dor de podurile Timisoarei. De canalul Bega ce-l traversa si din care, altadata, recoltam probe de apa ce se analizau in laboratoarele Combinatului Solventul. De locul meu secret de pescuit. De curgerea lenesa a apei si-a caiacistilor ce se antrenau si carora, tot alteori, le faceam cu mana. Mi-e dor de o fata care a oprit odata la mal si-a vrut sa ma bata cu vasla, de parca ar fi avut nevoie ca era de doua ori cat mine. M-a pus sa-mi cer iertare pentru ca-i strigasem un cuvant necuvincios. - Te rog sa ma ierti, tanti, ca sunt mic si prost - Mic esti, prost gramada, dar daca te mai prind o data strigand dupa mine, te fac chiselita. - Nu mai strig niciodata. Fata avea cosuri pe fata si era cam urata, dar muschiuloasa rau de tot, cred l-ar fi putut bate si pe tata. Dupa ce-a iesit din nou in largul canalului cu barca i-am strigat ca un nerusinat de pe mal. - Nu mi-e frica de tine ca esti cam urata si stiu fente de carate. Fata a mimat ca se intoarce din nou la mal, asa ca eu am luat-o la fuga si nu m-am oprit pana in statia de tramvai. Acum, citind poezia, incerc sa-mi amintesc de celalalt mal si de dezordinea lui boema. Si da, vad ganduri fara umbrela si semne de ploaie inventate in cadere | |
| = pe malul celälalt... | mircea lacatus [02.Oct.05 19:06] |
| cand eram si eu tanär m-am dus de unul singur sä vizitez timisoara...orasul meu mai mic si mai frumos nu era departe si plimbandu.mä asa absent pe malul begäi dau cu capul de-o salcie si starnesc un cuib de viespi ce s-a aciuat taman acolo...am inceput sä dau din maini si din piciare ca un apucat..pe malul celälalt stätea o fatä si se uta la mine si nu intelegea ce fac credea pesemne cä sunt un boem care-i face semne ciudate si dezordonate si nu intelegea ce vreau sä-i comunic...cred cä incepuse si ploaia... ps.dodu.. bucuros sä te väd pe malul canalului cu undita... | |
| = nostalgii | ioana cheregi crișan [30.Sep.05 23:22] |
| Geta, poemul tău de azi mi-a trezit nostalgii...dacă ai fost un timp timișorean nu poți să uiți. și ce mai vremuri erau... Andrei, textul acesta e sub semne de apă, sub semnul unor nostalgii. dacă nu ar fi depărtarea, cine știe cum ar fi timpul. Cristian, tu acum ai pus degetul pe rană. Timrock, Pro Musica...poate că nu trebuia să ne luăm zborul. uite câți nostalgici timișoreni de unde nici nu te aștepți. Dodule, trebuie să-ți spun că am dat copy acestui comentariu. și mai trebuie să recunosc că în afară de Bega, de Vaporul, de Flora, de poduri și chiar de Piața 700, am amintiri indirecte și cu Solventul. cândva sper să le depănăm. Mircea, tu ai dat cu capul de canal? chiar că ești un boem. și viespile? și fata? și cuibul? până la urmă te-ai ales cu semnele și cu ploaia? mai treci pe aici pe la mine să mai povestim. te aștept cu drag. | |
| = celalat mal | Cristina Hasse [01.Oct.05 19:40] |
| Ultima oara cand am fost la Timisoara a fost acum aproape 10 ani. Nu prea imi mai amintesc mare lucru. Nici macar de canal. Cred ca ar fi timpul sa-i mai fac o vizita... Macar sa compar Bega cu Rhinul; aici am zburat cu gandul cand am citit nu-mi păsa că există vapoare adevărate pe fluvii adevărate. Celalalt mal parca ar fi un loc de neajuns, un maidan pustiu in care se petrec lucruri ciudate si inimaginabile. Fascinant pentru mine... | |
| = Bega și Rhinul | ioana cheregi crișan [02.Oct.05 00:40] |
| Cristina, nu știu dacă se poate compara Bega cu Rhinul, dar erau vremuri în care orice ni se părea posibil. îți mulțumesc de trecere. malul celălalt e întotdeauna fascinant... | |