| = Miruna, cea care mă scaldă în auriu | Ela Victoria Luca [27.Sep.05 12:06] |
| Miruna, dragă Miruna, m-aș învârti preccum curcubeul acesta în apele nemărginite și aș descoperi noi tărâmuri pe care sufeltele ar dansa și ar cânta mereu viața, așa cum în inima ta se întâmplă acum, astăzi, de aniversarea mea. Mulțumesc, rareori ochii mei vor mai fi întunecați în septembrie. Ela | |
| = asa-l vad eu...(sunt bolnav rau, nu?) | Fanache Emil [28.Sep.05 11:17] |
| Buna! Un text bun!!!Eu vad totul ca un obiectiv fixat, daca vrei ca un ochi),soarele, aflat in pozitie statica si care inca nu a surptrins o fotografie, o stampa, dar prin care poti vedea de sus, mai sus decat un curcubeu(interesanta personificare a acestuia). Ultima strofa aduce practic obiectivul in uman, adica ceva celest se identifica cu ceva firesc, cu insasi pensula de parca fotografia s-ar confuda cu o pictura. In speranta ca nu am fost prea pe langa subiect, Ialin | |