| = Secvență în trasarea unui contur | Monica Manolachi [21.Sep.05 01:31] |
| Silviu, observ aici o căutare minimalistă a identității ca o fugă de o clipă, atât de concludentă prin ultima strofă, unde apare și conștientizarea a ceea ce, deși în prezent e doar un vis, va vrea mai târziu să capete identitate. E un fel de secțiune transversală a unul parcurs prin propriul sine necunoscut, ca și cum cineva ar filma un pictor în timp ce pictează. Sunt unele redundanțe pe ici pe colo, dar cred că le poți gasi și singur... sau poate că sunt repetiții intenționate. M-a plăcut mai ales "mă cuprind ca o spirală" – îmi inspiră structura ADN-ului, ca depozit de trăsături ancestrale, dar și ca o scară circulară. Monica | |
| = ... | Monica Manolachi [21.Sep.05 01:37] |
| mi-e cam somn... "a unui parcurs" și "mi-a plăcut" | |
| = Monica | Silviu Vasile [21.Sep.05 11:01] |
| Ai dreptate, la cât m-am chinuit cu poezia asta… îmi luam una nouă. Am trunchiat, am adăugat, ba chiar am mai scris o altă poezie pe aceeași temă. Dar la sfârșit mi-a plăcut forma. Mulțumesc că ai trecut. Cu drag, s. toate acele iubiri au alte forme și alte înțelesuri nu le urmăm calea ci doar conturul nu credem în ele nu cercetăm, știm doar conturul ce nu se învață și nu se exersează. | |