| = și de nu ar fi cuvinte | Stanica Ilie Viorel [10.Jan.24 00:01] |
| toate acestea s-ar putea regăsi într-o imagine a iubirii, ca o pictură, așezată peste lume și tot nu ar fi singură... iubirea mi-a plăcut! | |
| = citind poemul tău, George | BogdanGeana [10.Jan.24 13:58] |
| am reușit să cristalizez că indiferent de circumstanțe, romantismul poate exista în stare pură, făcând uitate ortezele și protezele optzecismului care, de bună credință se străduiau să reînvie acest curent aparent dispărut. Dacă ar trebui să demonstrez cele de aici nu aș cere decât ca la nivel de exemplu să pot aduce în discuție textul tău, aici de față. Felicitări! Cum să nu laud așa ceva? „buzele tale sunt arcul prin care trec victorioase cuvinte nespuse. ne vom strânge, cândva, amândoi, în lumină, doi fotoni eliberați de constrângerea întunericului,” | |
| = Auzi, George | BogdanGeana [10.Jan.24 16:54] |
| și totuși „victorioasele cuvinte nespuse” nu ar face mai bine dacă ar trece PE SUB arc? Zic și eu, nu dau cu parul :) | |
| = Bogdane, | George Pașa [10.Jan.24 17:31] |
| În exprimarea orală, mai există formularea aceasta: „prin” în sensul de „pe sub”. Corectez, oricum. Mulțumesc! Revin cu un alt răspuns, întâi să corectez. :) | |
| + iubire, dar cuvântul acela nu voia să sufere de singurătate, | Maria Mitea [10.Jan.24 17:34] |
Pașa, sincer, ai aici unul dintre cele mai bune poeme scrise, ”...care strălucește și între norii absenței.” | |
| = Vă mulțumesc tuturor! | George Pașa [11.Jan.24 10:16] |
| Ilie, aici s-a cam strecurat și obsesia lui Ben Cioglu de a scrie poemul într-un cuvânt. Ceea ce scriem e doar o aproximare a trăirilor, gândurilor, stărilor etc., iar poemul există independent de cuvinte, instalat, confortabil sau nu, în tăcerile dintre acestea. Bogdane, ceea ce spui amintește, nu întâmplător, despre discuțiile pe care le-am mai avut despre „protezele” optzecismului. Spuneam că aș dori să se scrie altfel, fără aceste mijloace, dar nu știam cum. Poate că un astfel de discurs este una dintre căi, nu singura, desigur. Până la urmă, scriem cum simțim, iar mijloacele artistice cred că vin din subconștient. Iar dacă tot vorbeai de romantism, se știe că, nu rareori, sunt chiar antiromantic, prin destructurarea unor clișee ale romantismului. Aici. pe site, sunt mai mulți poeți și poete care mai scriu în stilul numit de tine. Aș putea găsi multe exemple, însă, mă voi rezuma la doar trei nume de poete: Cezara Răducu (Magda Mirea), Antonia Luiza Zavalic și Maria Mitea. Mărie, tu ai venit să pui pălărie textului. N-ai zis prea multe să nu-l trădezi. :) Sigur, ai spus că e unul dintre cele mai bune „între norii absenței”, nu?! Altfel, am scris poeme mult mai bune ca acestea, cu mai mulți ani în urmă. | |