| = aceeaşi poveste | Ștefan Petrea [03.Sep.23 10:55] |
| Căsuţa poştală a com-ului goală, sentiment infernic de prăbuşire... | |
| = Părere | Ionuţ Caragea [03.Sep.23 11:41] |
| de să ridic poeţii din sicrie. - acest vers îmi pare ciudat, acel "de să" Am observat că ai folosit și o rimă păunesciană - așteptu-l se putea folosi și altceva, există multe cuvinte care pot să rimeze bine acolo. | |
| = Ionuţ, | Ștefan Petrea [03.Sep.23 11:50] |
| ca întotdeauna, primul care răspunde la apelul meu... Mulţumesc! | |
| = las semn | Stanica Ilie Viorel [05.Sep.23 01:58] |
| văzduh de adâncuri, se prinde axis-ul, să zicem că pot imagina cum în adânc zbori însuflețit da! zic că merge ideea dar apoi iar o dăm pe adânc, prea se accentuează folosind același sens însă, forțat de gen, nici nu aș vedea cum să poți refuza acest joc de metafore pentru că îmi plac următoarele două versuri “așteptu-l” cam metalic (așchios) pt. gustul meu (poate, dorindu-l?) aici am ratat sensul, nu știu să interpretez ce ai vrut “cuvântul să îmi tacă, înţeleptul, ca nu auz ci ochii să-i adune.” te referi “de să ridic…” adică tu? că undeva eul nu mai e prin peisaj apoi revine (eul) aici așa ai vrut să spui? “de să ridic poeţii din sicrie.” nu cumva “de-or ridica…”? finalul are o idee bună, dar cuvine cam nepotrivite “pe cei trăind să-i capăt mai cuminţi să-i beau ca apă de lumină vie şi să-i mănânc cu înfrăţirii dinţi.” în loc de mănânc poate “să le simt sărutul ars de părinți” | |