| = lumina moarta | Sitaru Diana [19.Sep.05 23:51] |
| Imi place sirul lusor digerabil poeziei; un firisor de apa lina ce curge fara a intalni multe obstacole in drum. Mi-ar fi placut totusi sa citesc ceva invaluit de mister, in care conditia asta umana se pune usor sub semnul incertitudinii. nimicul ce parea perfect e destul de cliseic, dar accentueaza ideea. Puteai gasi alternative. "Ma pierd in el si ma scufund in el" imi pare un pic repetitiv, si am impresia ca ordinea logica e inversata. Sfarsitul mi-e aproape de suflet, desi nu face altceva decat sa infiga cutitul mai tare in rana celorlalte versuri. In concluzie parerea mea este ca ar fi pacat sa nu mai valorizezi putin textul. O metafora la locul potrivit si cateva figuri de stil pot muta muntii din loc:) sau cum se spune drag eu diana | |