| + Iată strigătul | Ioan-Mircea Popovici [10.Jul.18 15:52] |
| Fără alte cuvinte, ca la Părintele, orice șoaptă de spovadă, în inima lui ajunge strigăt. Iată strigătul: "Dorul mă macină zi de zi și în mine crește oboseala vieții materiale. Mă mint că-i voi revedea și ascultătoare văd de cele mărunte ale vieții. Știi, Victore, am două iubiri infinite aici, pe pământ. Pentru ele cresc mai departe trăindu-le frumusețea. Miracolul iubirii continuă mereu, simplu privind în jurul meu cum ei, mama și Gabi, zâmbesc de multe ori spre mine, mulțumindu-mi, iubindu-mă fără comoditatea cuvintelor rostite. Mângâierea privirilor lor îmi alină multe din durerile acumulate." | |
| = Sufletele știu mereu să zâmbească | Bejliu Anne-Marie [10.Jul.18 16:20] |
| Mulțumiri și prinzătorului stelei aurii și stăpânului lui pentru dar! Dincolo de toate limitele cotidianului, a nevoilor de multe ori neîmplinite, sufletele știu mereu să zâmbească, să dăruiască, să mulțumească într-un acord cu un cod aparte, altor suflete care le împlinesc nevoile materiale corpurilor în care și-au găsit gazdă. Și dacă ai spus de Părintele... Părinte, Părinte, adună-mă în vasul acela sfânt și picură-mă viață în pumnii celor dragi mie, să le privesc de niciunde și mereu, zâmbetele pline de iubire tăcută, dar atât de puternică! | |