Comentariile membrilor:

+ îmi ancorez limba de o liniște...
Ottilia Ardeleanu
[08.Jul.18 16:40]
parcă niciodată nu am citit la Teodor Dume o revoltă, un soi de ieșire din sine, hotărât să schimbe fața lumii. parcă nimic nu am văzut la el să fie programat, irascibil, reactiv! Din omul candid, prieten al lui Dumnezeu, aflu acum un altcineva, cu o altă atitudine, o altă stare, un alt scop. Dar vreau să spun că-mi place așa, răbufnirea aceasta într-un timp paralel cu copilăria, temă de bază în poezia lui Teodor.
Cert e că m-a uimit și de aceea, remarc.

 =  mulțumesc, Ottila Ardeleanu...
Teodor Dume
[08.Jul.18 19:33]
pentru aprinderea luminiței pe noul traseu pe care am pornit.
ca de obicei știi să pui la timp degetul pe rană, cum se zice.
ideea acestui text vine din nemulțumirile mele pe care la am față de unii care, până nu de mult,alergau cu mine în brațe iar după publicarea a 7 cărți în ultimi doi ani relațiile s-au răcit de-abinelea.e de fapt o răbufnire de moment pentru că, așa cum ai remarcat, nu mă reprezintă aceste stări impulsive.
textul, desigur, se adresează nu numai celor de jur ci și acelora care s-au pitit în umbra celorlalți, și este general valabil și în alte spețe.
și totodată am mai primit și critici amicale, zic eu, că textele mele au aceeași tentă și uneori devin plictisitoare. motivul, zic eu, e terenul pe care-l explorez mereu despre moarte și sub semnele întrebărilor cine suntem și unde mergem...
iată că se poate devia traseul căutărilor și în...literatură

mulțumesc din suflet

cu sinceritate,




Nu sunt permise comentarii(texte) anonime!
Pentru a înscrie comentarii(texte)
trebuie să te înscrii și să te autentifici.

Înapoi !