Comentariile membrilor:

+ o alunecare
Ottilia Ardeleanu
[25.Feb.18 12:08]
duioasă către copilărie. mi-a plăcut felul acesta ritmat-sacadat în care ai întors viața către înapoi, către imaginea mamei, picurând, picurând, către bucuria primei zile de școală. și durerea aceea care transformă albul imaculat al rucsăcelului într-unul roși, ca sângele mamei. foarte puternic (de fapt, esența poemului)mi se pare grupajul:

ultimul cadru în fața școlii. mașina se oprește.
îi spun la revedere și-mi dau seama că am uitat
cum o cheamă pe mama.

e prima mea zi de școală
si am uitat cum o cheamă. tot ce-mi vine în cap
e cuvântul copilărie.
copilărie.


minunat poem!

 =  .
Daniela Bîrzu
[25.Feb.18 14:11]
multumesc frumos, Ottilia!

+ Duiosie
Nuta Istrate Gangan
[03.Mar.18 04:13]
suntem copii si cand nu mai suntem, iar mamele noastre au mereu parul alb...
Mi-a placut intoarcerea aceasta in tine insati.
Stea, NIG

 =  .
Daniela Bîrzu
[03.Mar.18 13:40]
multumesc frumos pentru semn, NIG! ma bucur mult ca ti-a placut .




Nu sunt permise comentarii(texte) anonime!
Pentru a înscrie comentarii(texte)
trebuie să te înscrii și să te autentifici.

Înapoi !