| + . | dorin cozan [28.Dec.17 09:17] |
| frumos, așa, in ansamblu. pentru ca ai vorbit simplu, ai spus două povești într-una, ai avut ritm si pe alocuri rimă. dar mai ales pentru că ai un mesaj aici, despre generozitate, tristețe și armonie. titlul de asemenea în relație perfectă cu textul. felicitări! | |
| = Muțumiri de pe vrejul de zăpadă - Dorin Cozan, stimată redacție | Alexandra Alb Tătar [29.Dec.17 07:35] |
| Mulțumiri redacției pentru recomandarea acestui text, m-a surprins... Domnule Dorin Cozan, m-a mirat să văd că e remarcat tocmai acest poem al meu - pe de o parte, pentru că l-am scris într-un moment de... curgere (din sine, în uman și... atât, în care versurile lui nu și-au propus să țâșnească, să facă acrobații, să iasă în evidență, ci s-au plecat și strecurat umile... tot ce puteam să simt e transpunerea în ființa sărmană care oricum trece neobservată, care are nevoie de un bulgăre de speranță, de o imagine rotundă a lucrurilor, de imaginea întregului - da, două povești ale aceleiași existențe în care lucrurile se transformă)... pe de altă parte, pentru că, așa precum ați sugerat, textul de față are un stil mai simplu, în general atipic poeziei mele (mi se poate reproșa uneori că am "construcții" cam alambicate, ample și uneori le admir pe cele simple, dar acea simplitate însoțită de "înalt", ce nu e ușor de atins); în speranța că am atins măcar o fărâmă din "înalt", amintesc că aprecierea din partea dumneavoastră mă bucură mult! | |