| + solid | Alexandra Alb Tătar [13.Nov.17 01:24] |
| Un poem matur, cu o constituție suplă, dar cu un conținut filozofic solid, care mi-a indus o stare de meditație de la primele versuri - "nu cere ajutorul umbrei/ te va privi ca pe un nimic" (probabil unul dintre cele mai puternice mesaje pe care le-am citit în ultima vreme). Încă îmi rămase umbra "umbrei" din una dintre ultimele poezii publicate de dumneavoastră, iar regăsirea ei în poezia aceasta m-a entuziasmat, fiindcă are o bogată simbolistică, pe care reușiți să o explorați din unghiuri provocatoare, ducând actul observației la un înalt nivel. Găsesc interesant faptul că ați încadrat textul de față la Poezii de dragoste, deși... "dorința devine/ un cuib părăsit/ de vrăbii". Rămân să mă întreb dacă totuși există ierburi de leac pentru blesteme, fie și în noi înșine... | |
| = mulțumiri, alexandra alb tătar... | Teodor Dume [13.Nov.17 18:30] |
| pentru trecere, semn, luminiță și pentru modul în care ai privit în acest text. da, umbrele definesc existența tuturor lucrurilor. mă bucur sincer că ai găsit o portiță de trecere prin mesajul acestui text, privit dintr-un anumwe unghi dându-i o anume tentă. mulțumiri de suflet, cu sinceritate, t.dume, | |