Comentariile membrilor:

 =  Potentialul ca un ocean
razvan rachieriu
[11.Aug.17 10:55]
Când iubirea este ’’fulger’’ brăzdând cerul ființării, e ca și cum o puzderie de ’’îngeri’’ ’’rătăcesc la întâmplare’’ prin ființa noastră, polenizând-o cu lumină, în imanența noastră stă potențialul imens de mărimea unui ’’ocean’’, însă la suprafață viața pare uneori ’’o baltă stâlcie și sărată’’.

 =  - răspuns -
Iulia Elize
[11.Aug.17 19:40]
Mulțumesc din suflet, Răzvan. Ai un nume pe care îl îndrăgesc mult, e fratele meu bun. Te mai aștept și cu altă ocazie.

 =  în palmele pline sânge
Ioan Postolache-Doljești
[12.Aug.17 23:07]
și muștarul crește exuberant chiar dacă-i mărunt
ca clipele viețuirilor noastre
suntem
cum să-ți spun
călători cocostârci
zvâcnim din aripi mii de mile marine ca
într-un picior spriziniți
să prindem din balta vieții
puiul de șarpe-al iubirii.
știe oare
mă-ntreb
limba cocostârcului
gustul trupului de șarpe?
bipezi ne imaginăm că ocean e
prăpădita noastră de baltă...
biped într-un picior
cocostârc e poetul
imaginându-și că din târtița lui
răsar trandafirii
că dumnezeul cel mare e el
copil alintând spice de grâu
și călacrima caldă ce cade din cer
pe rază de soare
e nomenul fast
din clipa nefastă
a ridicării și căderii din cer

da
viața
la un moment dat
poate părea un poem obosit
dar cine bagă mâna în foc
că-i așa?...

cu toată considerațiunea, Ioan.

 =  cu scuze,
Ioan Postolache-Doljești
[12.Aug.17 23:53]
a se citi, "cu palmele pline de sânge"

 =  ...
Iulia Elize
[13.Aug.17 03:14]
Mulțumesc pentru răspunsul original și frumos :) Mulțumesc pentru gestul frumos! :) Asta este, poeții compun, lutul lor este cuvântul, dar uneori simt că și lutul se mai termină, și așteaptă atunci perseide reale și, desigur, multă dragoste, ca oricare. E doar un poem, un scriitor poate scrie pe 100 de teme...

 =  încă o dată mulțumesc
Iulia Elize
[13.Aug.17 03:15]
Chiar m-a bucurat și m-a impresionat gestul cu pricina!

 =  Comentariu răutăcios!
Nicolae Diaconescu
[13.Aug.17 17:14]
Un excurs subordonat cuvintelor!Este inteligent demersul care pune în valoare sonoritatea, semnificația, intersectarea sensului cuvintelor. Dar unde este imaginea poetică dincolo de "concretețea" cuvintelor? Nu sunt implicate imaginația, spiritul, sensibilitatea poetică. Dincolo de salba de metafore căutate, nefirești, nu se discerne o stare de visare, de empatie sensibilă între autor și cititor. Nu este suficient să construiești, arta presupune rezonanța unui mesaj inexprimabil prin vocabularul contabilizat în dicționare. Sinceritatea artistică nu îți este străină, las-o să se manifeste.
P.S.
Chiar și titlul mi se pare prea căutat.

 =  - pentru -
Iulia Elize
[13.Aug.17 19:47]
Domnule Diaconescu, eu zic că ați greșit pagina. Dacă tot vreți să realizați exerciții de ambiguitate, vă rog fiți puțin mai atent unde. Cu toată amabilitatea!

 =  - în completare -
Iulia Elize
[13.Aug.17 20:00]
Nu vreau să mai revin pe acest subiect, îmi pare unul neplăcut, și care chiar îmi solicită limita înțelegerii. Îmi pare rău că nu pot răspunde cum trebuie, îmi pare rău pentru tot. Și chiar nu am înțeles nimic din comentariul dvs. Vă rog nu solicitați o revenire, domnule Nicolae Diaconescu...




Nu sunt permise comentarii(texte) anonime!
Pentru a înscrie comentarii(texte)
trebuie să te înscrii și să te autentifici.

Înapoi !