| + du-mă spre ușa aceea... | Teodor Dume [15.Jul.17 21:05] |
| un text împlinit datorită percepției despre ceea ce suntem și vrem să fim într-o lume aceptată sau nu. mi-a plăcut îmbrăcămintea stărilor foarte bine croită ceea ce ne face să zăbovim asupra mesajului. "du-mă spre ușa aceea pe care n-am ieșit niciodată nu știu dacă din teamă dintr-o absență " luminey calea... sincere aprecieri! | |
| = Vă mulțumesc foarte frumos și mă bucur din nou la fel de sincer!!! | Daniela Luminita Teleoaca [15.Jul.17 23:21] |
| ... concret, m-a mânat o primă stare de... gol: atunci cd cauți un ascunziș și dai de ceva atât de impermeabil (poate fi un buzunar mimat/ simulat pe o haină, o idee de ușă)nu ești tocmai fericit. Cum să te simți cd tot cauți mecanismul "deschiderii către..." și tot ce te întâmpină este un "închis" și mai mare?! De una singură,îți pui la contribuție resursele "fantasmatice" și, naiv(ă), proclami răstignirea vidului. În van! Resemantizarea cere musai interacțiunea cu celălalt, căci tu însuți / însăți atât de neîntreagă îți ești! Gândurile mele bune, D. | |