| = Parere | lupu ionut catalin [11.Jan.17 11:04] |
| Ideea textului este faina, dar cred ca ar mai trebui slefuit putin. A fost destul de dificil sa prind esenta. Iar acel "mulți ani de acum înainte/ și noi cãutam/ prin zãpadã" foloseste un alt timp al actiunii, lucru care debusoleaza si nu pare potrivit. Catalin L. | |
| = răspuns | Oancea Sorin [11.Jan.17 21:39] |
| este așa (se mutase și noi căutam dar niciunul) timpul 1 la imperfect (trecut recent adică) cu verbele inițial și final în diateza relexivă adică introduce eul liric în acțiune. poate împărțirea în strofe pentru pauze sonore să rezolve problema de percepție? faptul de a ajunge mai greu la imagine sau "ideea textului" nu e o problemă lirică atât timp cât textul captivează sau produce relatare de după text în cititor. mulțumesc pentru sublinieri nu le voi scade din aprecierea mea asupra unei posibile reeditări. succes și inspirație! | |
| = ... simplu... | Daniela Luminita Teleoaca [11.Jan.17 14:31] |
| ... un mecanism similar ca în cel sugerat de... „vom fi 2 oameni de zăpadă cu inimi calde-calde”... și..., desigur, „zăpada nu se va topi”, adaos ce ar putea părea, la prima vedere, pueril, redundant, dar nu este deloc așa.. Paradoxul își face adesea loc și el poate fi descifrat, frecvent, prin apelul la.. conceptul de... „minune”... Dar Minunea nu e doar așa, o vorbă-n vânt, ci rodul foarte serios al Iubirii și al Purității, al unei anume Încredințări (ghici... cui?)!! S-ar putea să fie vorba și despre un tip aparte de.. exorcizare... de ce nu?! | |
| = rãspuns | Oancea Sorin [12.Jan.17 21:18] |
| Mulțumesc Dna Teleoacã pentru reliefarea unor sensuri nebãnuite. Frumos și mãgulitor comentariu. Minunea este un fapt peste firescul uman dar nu necesitã o evidențiere aparte ci doar înțelepciunea de dupã. | |
| = ... nebănuite..., dar... | Daniela Luminita Teleoaca [12.Jan.17 23:32] |
| ... atât de... simple / elementare... și nu aș pleca de la premisa că "Minunea este un fapt peste firescul uman", fie și pentru simplul motiv că am DATORIA să o provoc și să-i fiu părtașă... Desigur, e nevoie de efort constant, mai ales în cele lăuntrice.. Iar Înțelepciunea o dobândești (cu greu o mai pierzi) trăind Revelația (Minunii!) | |