| + cînd ploaia vine cu amintiri | Cristina Rusu [27.Nov.16 21:42] |
| cuvinte îngrijite așezate în această fascinantă simplitate curată, așa văd eu acest poem al tău Nuța. ai tors firul poveștii și l-ai împletit cu aceste trăiri firești păstrate ca amintiri. mi-a plăcut acest soi de împăcare chiar și cu ploaia, care este acceptată oarecum pe final. și uite că din această simplitate se poate naște poezia. te felicit pentru ce ai așternut aici. cu prietenie, bia | |
| = multumesc, Cristina! | Nuta Craciun [28.Nov.16 23:58] |
| impacarea cu ploaia e doar o fatata, mereu o sa plang impreuna cu ea pentru tot ce s-a intamplat sau nu s-a intamplat in lumea mea... ma bucura semnul tau luminos, multumesc mult, Cristina! | |