| = Surpriză de proporții | nicolae tomescu [23.Nov.16 13:11] |
| în tabăra perșilor. Mai vechea noastră cunoștință, prințul Kirvan, nu-i mai poate pedepsi pe apărătorii Atalyei, cei care l-au oprit atâta timp la porțile cetății și nici să-și pună în aplicare planurile cu privire la preafrumoasa prințesă Kromia și al bătrânului ei tată. Nu aș fi folosit în ultima frază termenul de păgân care este de origine latină. Aceștia( paganii) erau locuitori ai satelor (pagii) care au opus rezistență acceptării creștinismului. Ca și astăzi țăranii acelor timpuri erau mai refractari( decât orășenii) la nou. Cu plăcerea lecturii | |
| = Ciocnirea civilizatiilor | Viorel Darie [23.Nov.16 20:06] |
Toată truda regelui Agatos și a poporului său a fost risipită într-o noapte de către cohortele hrăpărețe ale unui împărat din Răsărit, cohorte neavând nici cunoștințe, nici milă de munca rafinată a unor oameni superiori lor. I-a interesat numai aurul, lucrurile scumpe, bogățiile. Au lăsat doar fum și ruina în urma lor. Dar ceea ce era esențial, salvarea vieților celor din cetatea Atalya, în special ale prințesei Kromia, a viteazului Adoris și a tuturor celor dragi din familia regelui, s-a reușit, ei erau deja în largul mării în timpul invaziei cohortelor persane. De remarcat, am folosit un limbaj rudimentar, mai plin de cuvinte aspre cand era vorba de relația supușilor perși cu stăpânul lor, prințul Kirvan. Providența a făcut ca cei din cetate să evadeze cu foarte puțin timp înainte de invazie, chiar în aceiași noapte. De buna seamă, după cum apreciază și Domnul Nicolae Tomescu, cartea se îndreaptă spre un final cu happy-end. Dar mai sunt destule situații surpriză de povestit în episoadele rămase. Cu stimă Viorel Darie | |