| = Poezia clocoteste de expresivitate | razvan rachieriu [24.Jul.16 14:06] |
| ''Pe coastele tale'' poezia a ridicat o ''biserică'', pe care o frecventezi, în ea vii în contact cu harul divin, și la ieșire te scuturi de ''păcate'', care alunecă în genune, iar ''ispitelor'' le reduci ''vibrațiile'', care induceau zvâcniri sufletului, până ce acestea ating punctul 0. Poezia ''clocotește'' de expresivitate, își risipește ''veșnicia'' în mod filantropic, în cuvinte încărcate cu absolut. | |
| = Cad spre cer poeții... | Maria Elena Chindea [04.Jan.17 18:18] |
| Destul de des am locuit/locuiesc în punctul 0 - este ca o respirație în altar de unde ies pe curba lină a metaforei să-i filtrez dimensiunii umbrele, Răzvane! Și poezia mea îi îmbracă vieții (în modul meu particular și ciudat) toate curcubeiele! Mulțumesc de scanări. | |