| = Notiță de lectură | George Pașa [08.May.16 18:07] |
| Există o anumită ocultare (necesară) a mesajului, însă acest lucru nu împiedică lectura. Un fior mistic răzbate, mai ales din strofa a doua, deși viziunea este oarecum utopică. Din destrămare, cred, nu rămâne decât miezul viu al lucidității. Sunt câteva formulări comune (în sensul că le-am mai întâlnit în forme asemănătoare): „cel mai tăcut ceas de pe pământ”, „ceva ce adulmecă înlăuntrul nostru”, dar și altele personale, cum ar fi versurile finale. Cred că în versul al doilea s-a vrut formularea „ticăie”, în loc de „tăcăie”. Oricum, o privire „de dincolo” nu poate fi aceeași cu o viziune „realistă” a lucrurilor. Citesc ceea ce scrieți, chiar dacă nu las vreun semn de lectură. | |
| = Vă mulțumesc | Zavalic Antonia-Luiza [08.May.16 20:37] |
| Vă mulțumesc domnule Pașa, pentru semn. Am corectat la "ticăie", nu știu cum n-am observat, am făcut câteva corecturi finale și fiind atentă la idei, am ignorat forma. Și eu vă citesc încă de la începutul activității mele pe Agonia. Cu deosebită considerație, Antonia Zavalic | |