| = Intre singuratate, resemnare si asteptare cuminte (nadejde) | Daniela Luminita Teleoaca [03.May.16 13:57] |
| ... desi nu cel mai bine exprimata in cuvinte (in prima parte), ideea singuratatii "izbeste" ulterior cu toata forta. Mi-au placut deosebit de mult: "oamenii singuri își duc coșmarurile până la capăt" si "apoi întinse mâna până la cer și stinse lumina" e o resemnare frumoasa/ inteleapta, o asteptare cuminte... Imi place si simetra initial - final (intinderea cartoanelor / intinderea mainii catre cer (o rugaciune sui-generis?!, o incredintare Domnului??!!) | |