| + Scuze, dacă mi-am permis prea mult... | Rodean Stefan-Cornel [28.Sep.15 11:03] |
| Da, am înțeles încă o dată care este spiritul haikuului: în câteva cuvinte ni se prezintă o imagine decupată din natură (bine surprinsă de autor) și apoi cititorul se lasă pradă atât impresiei de moment cât și imaginației ulterioare... Trec peste aspectele tehnice ale construcției, mă voi referi doar la ceea ce mi-a plăcut din imaginile prezentate. Primul tristih îmi transmite optimism, speranță și nu întâmplător, deoarece pentru mine primăvara și vara sunt anotimpurile speranței. Foarte potrivit, în context, jocul de cuvinte "urcă"-"căzătoare". Excelentă imaginea stelei care ajunge la suprafața lacului nu pasiv, prin simpla proiecție a luminii lunii (sau a altui astru) de sus în jos, ci dimpotrivă, prin efort, prin urcare, prin renaștere (a fost "căzătoare", dar și-a revenit din propria cenușă, ca o pasăre Phoenix). Al doilea haiku de asemenea cuprinde două cuvinte foarte bine prinse în context ("uitată"-"stinge"). Inițial am avut impresia că planurile nu sunt chiar opuse, dar, de fapt, aici este cheia pentru a sesiza farmecul tristihului: o ceșcuță de cafea, de multe ori este "uitată", tocmai pentru a mai savura un pic din ea mai târziu, în timp ce steaua s-a stins definitiv... Al treilea tristih este mai apropiat de senryu, prin omonimia subînțeleasă ("stea"-astru, "stea"-campioană, vedetă etc). Mi-au plăcut foarte mult toate și risc (nemaivăzând aici și alte comentarii, ale specialiștilor în haiku) acordând o stea. Sper că nu am încălcat regulamntul; dacă da, nu mă supăr să fie retrasă. Numai bine! Cornel | |
| = Re: Cornel Rodean | Dan Norea [29.Sep.15 10:10] |
| Cornel, după câte știu eu, pe agonia poți comenta orice text, indiferent de specializare, a ta sau a textului. E adevărat, au fost cazuri în care anumite persoane (chiar epigramiști) s-au supărat "Ce te bagi, domnule, dacă nu te pricepi?" Dar nu aveau dreptate, opinia oricărui cititor e importantă. Cea mai dăunătoare situație este aceea de a crea cercuri închise, elitiste. Revin la comentariile tale. M-ai surprins totdeauna într-un mod câte se poate de plăcut prin evidențierea unor aspecte la care nu mă gândisem. La primul și la al doilea haiku ai găsit interpretări care îmi merg la inimă. Al treilea e mai simpluț, de altfel tema a mai fost tratată, nu are decât rolul de a rotunji la 3 numărul de poeme. Cum tu nu prea faci nimic la întâmplare, cred că până și steaua acordată se asortează cu titlul grupajului. Mulțumesc pentru aprecieri, prezența ta este tot timpul o adevărată încântare! | |