Comentariile membrilor:

 =  omul
valentin ionut
[09.Sep.15 10:59]
Isi cauta cuvintele, nu cuvintele isi cauta literele. Cuvintele nu au existenta diferita de cea a necuvintelor. Cele din urma sunt aventura unui singur individ (oricine se poate aventura) pe cand cuvintelor se simte gustul de saliva al inaintasilor.
Cuvinte care se tin de mana ca niste copii si care inconjoara poezia, e o fraza parca din mari naivitati. Asa cum e si poezia.

 =  Cuvintele și necuvintele sunt informație și serviciul lor e ciopl
Oancea Sorin
[09.Sep.15 11:52]
Chiar ieri citeam despre Isou și letrism sau leterism parcă ați ajuns la aceleași fundamente. Aici ați făcut un fel de abstractizare cu același excurs sentimental care irizează liric și observ elemente de intuiție psihologică destul de originale. Un fel de reîntoarcere spre matcă gânditorului. Un pic mai discursiv mai aproape de sensul denotativ. Un fel de cofraj pentru oul unei poezii. Vă recomand să căutați cărțile profesorului Pamfil legate de eu tu. Toate cele bune vă văd deja prin Eden.

 =  Valentin, Sorin
razvan rachieriu
[09.Sep.15 17:44]
VALENTIN
Cuvintele nu ar putea exista fără litere, nici poezia fără cuvinte și nici omul fără viață și fără respirație, căci respirația poeziei tale e sacadată, ca și cum ar suferi de astm.
Nu știu cum interpretezi tu necuvintele, pentru mine ele înseamnă tăcere în care germinează lingvistica.

SORIN
Mă flatezi cu aprecierea : intuiție psihologică originală, însă azi nu mai e nimic original, cu excepția poate a misterului, minunii și miracolului, căci cine cunoaște psihologia omului, a ajuns la un stadiu al evoluției care-i permite să se cunoască pe sine și pe ceilalți.
Important e să aducem Edenul în viață, restul vine de la sine.




Nu sunt permise comentarii(texte) anonime!
Pentru a înscrie comentarii(texte)
trebuie să te înscrii şi să te autentifici.

Înapoi !