| + atitudine umană... | Teodor Dume [11.Jul.15 18:12] |
| ottilia, ceva-ul ăsta alt tău e plin de înțelesuri deși, citit în grabă, pare ca o plimbare și atât. numai că plimbarea aceasta eliberează alte stări și nuanțează , dar și schimbă, într-un anumit fel, unghiul. larghețea din desfășurarea stărilor contribuie la întărirea mesajului pe care nu-l poți înțelege decât dacă revii pe text și faci o punctare între prima parte și cea de final. joncțiunea dintre versurile 9-11 nu-mi este foarte clară, dar intuiesc și mă bucur de sensibilitatea întregului. tac și "din vârful unui arcuș de vioară privesc trecătorii pe sens unic" și da, "aerul interior(...)/ este singurul care are o atitudine umană" pentru ceva-ul acesta, pentru simplitatea scrierii și desfășurării stărilor,pentru interiorul cu atitudine umană și pentru sufletul curat al poemului, gătit ca pentru o zi de duminică luminez. frumusețea stă doar în simplitate și înțelegere aprecieri! | |
| = ... | radu stefanescu [11.Jul.15 19:42] |
| Otilia, nu pot rezona nicicum cu genul asta de scriere, de exemplu: aș vrea să fac ceva util [ceva care să nu fie de aruncat să rămână o urmă pe care nicio intemperie nu o poate șterge] (crezi ca era nevoie sa-i explici cititorului ce inseamna "util"?) pdap, utilul vrei sa fie banal, dar vii cu strangerea de mana, simbol decazut din esential, si te contrazici. sau: mi-e dor de ceva banal de strângerea de mână când ieși prin oraș [cu gândul să cumperi ceva] conteaza intentia cu care in oras? sau aici, unde nu pricep ce efect stilistic ai cautat scotand un pronume - in absenta caruia formularea devine incoerenta (nu vrei sa cumperi... prieteni vecini edili) nu pe prieteni vecini edili nici pe sărac îiașteaptă o strângere de mână etc ce ramane? "aș vrea să fac ceva esential mi-e dor de-o strângere de mână când ies in oraș dar azi o ieșire e o ieșire și-atât privesc trecătorii pe sens unic din vârful unui arcuș de vioară" eu citind, asa am citit | |
| = domnilor, | Ottilia Ardeleanu [11.Jul.15 21:33] |
| vă mulțumesc. Teo, se vede treaba că te-a atins acest simplu dar cât de cald gest uman: strângerea mâinii. mulțumesc pentru apreciere. Radu, apreciez intervenția pe text. se pare că am fost prea explicită. am modificat oarecum în conformitate cu felul în care ai citit și am păstrat totuși acele lucruri care sunt esențiale pentru logica în care am compus acest text - o idee fulger pe care am ținut să o transcriu virtual întrucât chiar mi se pare de-o realitate care ne fură din suflet puțin câte puțin, pe zi ce trece. mulțumesc. | |
| = rezonanta | Marcel Vișa [12.Jul.15 10:50] |
| Din varful unui arcus de vioara, priviti, oamenii par mai frumosi, la fel cum prin prisma versurilor tale avand acel aer nostalgic pe care doar un poet autentic are puterea de a-l reda in cateva cuvinte, oamenii par mai blanzi, mai senini. Multumesc pentru plimbare! | |
| = mulțumesc și eu, | Ottilia Ardeleanu [12.Jul.15 20:23] |
| Marcel, lumea este frumoasă dacă o privim de acolo din culmea frumosului. așa cum bine ai observat și tu. dacă vrem să-i găsim defecte, astea sunt cu mult mai multe. dar de ce am face-o?! și ce anume vrem de la viață?! un poet o poate spune mai aproape de adevăr fără să facă prea multă filozofie sau oratorie. mulțumesc iară. | |
| = ... | valentin ionut [13.Jul.15 11:34] |
| am obiectie la anticiparea falsa cum ca prietenii edilii(?)samd ar astepta o strangere de mana doar pt ca autorul si o doreste/imagineaza. ultimul vers este ok. am si o rapida, al5tfel cum!, parodie, usor malitioasa numai pt potrivirea de cuvinte. Ana are poker face rea să fac ceva util de dor ca frângerea de mână când ies în oraș cu rândul prieteni vecini edili săraci așteaptă cu o strângere de inimă o ieșire o spășire dar pe atât răul interior îmi dă prioritate singurul cu față umană la trecătorii de pe sens unic spre vârf să-mi cânte din vioară | |
| = se spune | Ottilia Ardeleanu [13.Jul.15 23:12] |
| că omul vede pe ceilalți ori celelalte lucruri, simte și trăiește în conformitate cu interiorul său, cu felul său de a fi. m-a amuzat tare asta: răul interior îmi dă prioritate singurul cu față umană... acum, privind obiecția ta, nu este cum ai perceput. nu, nu. ideea este alta. mulțumesc pentru încercarea de a potrivi cuvintele, în felul tău... malițios. | |