| = Problema de spatiu si de timp | razvan rachieriu [08.Jun.15 09:59] |
| E doar o problemă de spațiu în care să crească iubirea cu dimensiunile ei amplificate, căci ce nu încape se strânge în jurul altor iubiri stagnante, sentimentele divizate și neprotejate încap în bulele concentrice spărgându-se la atingerea muchiilor ascuțite ale vieții contondente. Este însă și o problemă de timp, căci tot ce a fost iubire și va fi este recuperat în prezent, cu timpul așezându-se peste răni, zvâcnind cu amărăciune, pe motiv că suferințele din iubire prevalează față de fericirile generate de iubire. | |
| + Deci... | enea gela [08.Jun.15 14:54] |
| Este posibil ca în urma unui pupat, ei să i se înmiresmeze trupul, deci cum să spună Nu...mai ales că venea o toamnă de moment...Masa va continua să aștepte, să vă aștepte pe voi sau pe alții, poezia , cel puțin pe tine, te-a prins din urmă, mai ceva ca acele flori care păleau...de jalea că e cineva mai parfumat! Poemul aduce o atmosferă de așteptare in-extensio, aduce fiorul care mă determină să luminez cu steaua mea! | |
| + bule... | Teodor Dume [08.Jun.15 17:03] |
| mi-a plăcut joncțiunea dintre stări precum și partea dinspre final unde se observă acea tatonare a exprimării dintre cuvânt și rostire, undeva într-un semigrai bine definit. "ți-am pupat oleacă pielea cea de pe trup care te învăluie tu nu ai spus nu(...) eram doar strâns de țâțele tale ca o ușă spre alt orizont (...) așezându-se peste răni și clipind cu amărăciune pentru tot ce a fost și va fi e doar o problemă de spațiu de bule concentrice respirate de persoane străine și pierdute peste această zi în care te aștept la o masă într-un oraș târziu unde nu voi ajunge niciodată și nici tu" apreciez și luminez cu sinceritate, | |
| = Observație | Liviu-Ioan Muresan [08.Jun.15 17:59] |
| Fără acei "doar". | |
| = înclin | Simion Cozmescu [09.Jun.15 08:24] |
| Mulțumesc de recomandare! Răzvan, comentariul tău e interesant, original, în stilul tău caracteristic, deschide noi perspective. Enea Gela, mulțumesc, de înstelare, de comentariul din care deduc că ai rezolvat problema :) . Domnule Dume, o onoare, mă înclin. Liviu, înclin să cred că ai dreptate, cam abuzez de acest ,,doar" chiar a devenit clișeic pentru mine în pre-texte, în ciornele mele. De obicei, îi elimin, dar acesta uite că scăpă. Îl mai las, nu cred că încurcă așa tare, mulțumesc de atenționare, citire. | |