Comentariile membrilor:

+ Confort,
marin badea
[18.Apr.15 15:02]
Îmi zic: uite un poem interesant, despre cabotinii zilelor noastre, aflați într-un sevraj permanent.
Suntem într-un secol în care, evident, istoria se repetă, în sensul că traiul zilnic poate fi acoperit de rentele viagere, de damele cu succes în afaceri și care-și dau cu rimelul pe frunte, în fața unei râgâieli cu ștaif, de moștenirile fabuloase lăsate de unchiul american, ultimul clișeu fiind exploatat inclusiv de Ionesco. Deci sunt modalități prin care bietele genii gălăgioase pot duce o viață în care se pot dedica exclusiv actului creator. Pentru așa ceva au apărut ele pe lume, pentru așa ceva au văzut ele lumina zilei: să spună celorlalți că ei sunt scriitori, ca nimeni nu mai e ca ei, asta fiind o fază clasică de delirium tremens.
Ãștia nu-și mai asumă rolul de om.
Deși sunt rupți în coate, în fund, iar dacă și butoaiele cu zeamă de varză ar fi avut etichete, s-ar fi chemat că ar fi citit și altceva decât ceea ce scrie pe sticlele de vodkă.
Stea. Aș fi dat... 4 stele, dar nu cred că guralivii care se cred genii își pot permite să achite un asemenea confort.

+ o poezie
Ottilia Ardeleanu
[18.Apr.15 15:15]
subtilă, dar într-atâta încât dezvăluie un adevăr dur. doar în câteva cuvinte.
câte egaluri ai putut pune tu la această "lansare de carte"!

uite, ceva ingenios! ceva care trebuie auzit! simțit! eventual durut!

+ .
emilian valeriu pal
[18.Apr.15 15:51]
Despre text(din punctul meu de vedere): nu e unul care sa spuna sau care sa duca mari inovatii in tehnica literara sau in mesaj. Dar pe mine-repet,pe mine, ma convinge prin mesajul frust, in sensul ca puteam sa spun si eu asta dar n-am spus-o. Presupun ca e un text scris asezat, fara pretentii(eu nu pot sa numesc poezie ceea ce ma face sa tresar. cel mult pot sa numesc un moment in care ne-am pus de acord). Dar din punctul meu de vedere, acest text e emotie. Nu poezie si nu literatura.
Despre literatura: poate ca va veni Mintuitorul sa ne spuna ca acest text are prea multe stele, ca isi asuma crucea de a nu fi comentat(desi e cel mai recomandat autor pe acest site), va inmulti piinea pestii si vizualizarile ca sa se convinga de faptul ca lipsa de feedback vine din prea mare obsesie de sine. Probabil ca imi va spune Mintuitorul ca nu am lecturi suficiente, ca ma complac, ca nu am stat la baut cu marii poeti, ca nu am facut scandal cind s-au infierat cu rosu texte de parca ar fi fost semn de la Dumnezeu.
Textul de fata, din punctul meu de vedere, e un text care se vrea un text si atit. Cu emotiile lui, cu defectele lui.

 =  până atunci...
Valeriu D.G. Barbu
[18.Apr.15 17:49]
Ottilia, Marin, Emilian și vouă, oameni buni, condiția atâtor adevărați intelectuali este cam așa din păcate (precum sunt mai toate lucrurile și nu din fericiri) și astfel
am decis, dacă scot vreo carte - cică anul acesta - să nu-i fac lansare fără votcă sau fără vreo ceva de-ale gurii
până atunci mă fudulesc în cămăși impecabile
fiindcă mai până s-ajung ca personajul din text
- m-ați năucit cu luminile, mulțumesc

 =  albatros
Nache Mamier Angela
[18.Apr.15 18:04]
un poem care nu aduce o noutate ,care rezuma o realitate "de când lumea", a artistului în general ,"albatros" baudelairian care sacrifica totul pe altarul "imaginatiei" ,se hraneste cu magia cuvintelor ,adesea fara o existenta demna ,(când coboara din norii visarii ...)cu picioarele pe pamânt ,unde poetul este persoana ingrata
poem scris cu inima deschisa,scrisul ne ridica deasupra simplei conditii umane,reprezinta pentru multi un sacrificiu asumat pâna în pânzele albe
o solidaritate cu cei care traiesc mizerabil ,o revolta tâsneste printre rânduri ,un sentiment intolerabil se transmite lectorului
aceasta sinceritate extrema este un pas înainte, în ceea ce stiam deja de bine despre acest autor

 =  ok.
Anghel Geicu
[18.Apr.15 18:35]
eu unul văd altfel cum stă treaba. publicarea unei cărți, lansarea ei, asta nu înseamnă neapărat că după asta ești și poet. nimic mai fals. am citit aici pe agonia destui care au tipărit o carte de poezie fără ca să mă impresioneze absolut cu nimic. în acest sens vine Leonard Ancuța și explică, dacă mai este cazul, care e chestia cu poezia. după cum bine a zis, trebuie multă citeală, poezia e dată dracu' mai ceva ca femeile, tot timpul trebuie să vii cu ceva nou, "c-așa e în tenis".

în sfârșit, bine punctat

 =  mulțumesc...
Valeriu D.G. Barbu
[18.Apr.15 18:51]
Angela ce bine știi unde duce pasul ăla înainte... de parcă mi-ai ghici în talpă, mulțam fain...
Anghel, e taman și mai altfel, iar ca să citez și eu clasici în viață, iată: ca să fii un om citit nu trebui să dai de citit altora... și dacă dai o votcă îți divulg autorul

 =  Valeriu,
Anghel Geicu
[18.Apr.15 19:19]

dau și două. eu [acu"] prefer șpriț. în sfârșit, nu asta contează. am înțeles ce ai vrut să spui, numai că, dacă vrei, îți dau exemple. autori de poezie care stăteau de ani buni în atelier și, cu toate astea au publicat, cel puțin o carte de poezie. păi, cum vine asta?




Nu sunt permise comentarii(texte) anonime!
Pentru a înscrie comentarii(texte)
trebuie să te înscrii şi să te autentifici.

Înapoi !


Warning: Unknown: write failed: No space left on device (28) in Unknown on line 0

Warning: Unknown: Failed to write session data (files). Please verify that the current setting of session.save_path is correct (/var/www/dynamic/-agonia.v3-2/www/tmp) in Unknown on line 0