Comentariile membrilor:

 =  Opinie...
Radulescu Florin
[23.Jan.15 12:34]
Un text cursiv, bine conceput, care captiveaza cititorul inca de la primele randuri.Sunt convins ca romanul e captivant.

Rudy

 =  duplicitar
Vasile Munteanu
[23.Jan.15 12:50]
mie îmi pare un text duplicitar; motivul: deși bine scris, pare gândit mai mult pentru posibilitatea jucării/ ecranizării, decât pentru a fi citit; din această cauză, deși discursul abundă de termeni tari (ca sens), nu are deloc tensiune.

ca unul care nu doar a citit (mult) pe această temă, dar chiar și-a petrecut o parte importantă a copilăriei într-un astfel de mediu, îmi permit să afirm că este dificil să reușiți credibil literaturizarea; descriptivul brut, chiar dacă emoționează (mai ales pe neinițiați - desigur, mai numeroși), nu este suficient.

până vă decideți ce anume vreți să fie la final această scriere (carte sau scenariu), mi-aș permite să vă recomand două lucrări: "Viața începe la Milogu'", de I. M. Ștefan și "Johnny Boambă", de Th. Constantin; sincer, biografia lui Th. Constantin nu mi-o mai amintesc (acum); dar pot să vă spun sigur că I.M. Ștefan a scris din experiență personală; dacă veți sesiza diferența stilistică, aveți șanse să reușiți.


excelsior (mai sus)!

 =  la opinie cu lămuriri
Dorina Șișu
[23.Jan.15 14:46]
Domnule Rădulesc Florin, vă mulțumesc. Cititorii care au cumpărat cartea și au citit întreg romanul mi-au confirmat, ca și dumneavoastră opinia, că a fost captivant, au râs, au plâns și au rămas cu un gust trist la final din cauză că scrierea a fost prea scurtă. Aici nu am postat un capitol întreg, ci numai 20% din el.
Vă salut cu bucurie și adânc respect.

Domnule Vasile Munteanu, mă miră lejeritatea dumneavoastră de a cataloga ca ”text duplicitar” (DUPLICITÁR, -Ã, duplicitari, -e, adj. Fățarnic, ipocrit.) Cum ați ajuns la concluzia că textul ăsta este ipocrit? Sunt consternată și aștept neapărat o explicație. Cum vă dați seama că nu are acțiune dacă nu ați citit întreg romanul? Vă accept părerea doar în momentul în care veniți și-mi spuneți ”ți-am citit romanul și nu-mi place, este duplicitar și nu are acțiune”, dar după câteva rânduri ajungeți să mă catalogați la marginea unei scrieri despre care nu știți nimic. Este o carte vie bazată în întregime pe fapte reale, nu am catadicsit nici numele celorlalte personaje să le schimb, ceea ce este periculos vor spune unii, dar nu-mi pasă. E adevărat că nu am urmat nicio tehnică literară în a înflori și desena romanul în imagini stilistice. de ce? pentru că am vrut să rămână la îndemâna cititorului naivitatea personajului principal și adevăratele fețe ale personajelor participante. tot din experiență personală am scris și eu, iar faptul că apare ca un scenraiu de film, da, recunosc, cam așa am vrut să arate. acum, după ce romanul a fost publicat, regret. regretul îmi aparție și motivul lui la fel.
nu am citit nimic din I. M. Ștefan, dar voi căuta cumva să fac rost de cărțile pe care mi le-ați recomandat.
Vă mulțumesc pentru sinceritate și timpul acordat.

 =  scribitur ad narrandum, non ad probandum
Vasile Munteanu
[23.Jan.15 15:53]
dică: "se scrie pentru a povesti, nu pentru a argumenta".

înclin să cred că ați primit comentariul meu de pe o poziție excesiv defensivă; aveți dreptate, ad litteram, duplicitar are exact sensul/ rile extras/ extrase de dv din dictionar; intenția mea a fost aceea de a spune că: mergeți la două capete; cu alte cuvinte, nu sunteți concentrată pe arta narativă (una, așa cum am spus, extrem de dificil de realizat în cazul unei astfel de teme) deoarece, concomitent, nu vă displace ideea unei ecranizări/ puneri în scenă, cauză din care (reiau), "deși discursul abundă de termeni tari (ca sens), nu are deloc tensiune."; așadar nu am spus, așa cum pretindeți, că este lipsit de acțiune, ci de TENSIUNE (ceea ce, oricum vi s-ar părea, înseamnă altceva); desigur, nu cunosc întregul; motiv pentru care nu m-am referit decât la ce este postat aici; nici asta nu văd, unde anume am făcut referire la "romanul" dv; dar, dacă tot ați adus vb despre, da, dacă restul este, așa înțeleg, scris în aceeași manieră, fără supărare, literar (părerea mea) este departe de a fi unul valoros.

spuneți dv: "Este o carte vie bazată în întregime pe fapte reale, nu am catadicsit nici numele celorlalte personaje să le schimb, ceea ce este periculos vor spune unii, dar nu-mi pasă. E adevărat că nu am urmat nicio tehnică literară în a înflori și desena romanul în imagini stilistice. de ce? pentru că am vrut să rămână la îndemâna cititorului naivitatea personajului principal și adevăratele fețe ale personajelor participante. tot din experiență personală am scris și eu".

desigur, dv sunteți liberă să credeți că experiența personală (de fapt, o altfel de experiență nici nu cred că există) este suficientă; caz în care altceva mă contrariază; dacă este adevărat că nu vă pasă că romanul (asta ați spus că ați scris și publicat, nu?) reclamă artă narativă, de ce pretindeți că ar fi așa ceva (roman)? oricât de dur ar suna asta, dar nu orice fost instituționalizat povestind ce își amintește este și romancier; da, este important să povestim; dar cel puțin la fel de important este CUM o facem; dacă nu m-ați convins pe mine, ca unul care știe exact despre ce vorbiți, înclin să cred că va fi cu mult mai greu să convingeți pe alții; fragmentul de față suferă în primul rând de aglomerare; mizați totul pe violență, motiv pentru care efectiv "îndesați" fiecare rând cu așa ceva; vă lipsește nuanțarea, rafinamentul prelucrării acesteia cu mijloace specifice, astfel încât să dați brutului valoarea sublimării (poate chiar a sublimului estetic); pur și simplu rândurile dv strigă și atât: băi, ăia ne băteau, munceau și ne băteau, făceam baie și ne băteau și, când respiram, ne băteau iar; dar și bătaia aia, dacă nu e una cu implicații fiziologice, e mai mult părintească și, să zic așa, justificată: "Am luat o palmă pentru voi. Acum voi o luați de la mine, ai înțeles".

în fine, cum observ că, în loc de a vă oferi un alt unghi de vedere, răspunsul meu (pe care l-ați solicitat) va stârni reacții (mai) vehemente, mă opresc aici; mai spun atât: evident nu am știut că acest fragment este inclus într-o lucrare deja publicată; v-aș fi lăsat să vă bucurați de căldicelul dv.

 =  Mulțumiri
Dorina Șișu
[23.Jan.15 16:12]
atât de puțin mă cunoașteți!
desigur că tot ceea ce ați scris mai sus are o valoare imensă pentru mine și nu voi avea nicidecum o reacție explozivă. vă mulțumesc pentru răbdare. mă voi gândi la tot ceea ce ați scris, cu cea mai mare seriozitate.

să aveți o zi frumoasă!




Nu sunt permise comentarii(texte) anonime!
Pentru a înscrie comentarii(texte)
trebuie să te înscrii şi să te autentifici.

Înapoi !