| = Prin nastere ne imbracam in pielea oamenilor | razvan rachieriu [24.Oct.14 09:56] |
| Mi-a plăcut imaginea : îi spală asfaltul din obraji, pe care circulă mașinile charismei ; prin naștere ne dezbrăcăm de animale și ne îmbrăcăm în pielea oamenilor, ne instalăm algoritmul gândurilor, Dumnezeu face din viață o poezie nesfârșită pe care o terfelim și o impregnăm cu mâzgă, mizerie existențiale, căci nu ne place ingenuitatea, sensibilitatea și elevația ei, și după ce o tăiem în fragmente cu care ne tapetăm pereții elucubrațiilor noastre, ne aruncăm în realitate și ne plângem că este fadă, anostă, ternă și copleșitoare. | |