| = Mereu toamna | Ana Urma [18.Sep.14 10:25] |
| Aparent fără legătură paragrafele sunt străbătute de tristețe, au ceva venit care mișcă sufletul, o tristețe creatoare, de frumos; primul a redeschis și cartea amintirilor mele, la cea mai frumoasă dintre pagini. Felicitări! | |
| + să cobori adânc în tine însuți... | Teodor Dume [18.Sep.14 19:25] |
| eheee, nuța! aici nu sunt note peronale și nici umbre de jurnal ci mai degrabă observ un traseu care facilitează punctarea și trasarea unui teren pe care și eu l-am explorat. tu o faci în felul tău și este foarte benefic. "Există un alt fel de singurătate, pe care dacă nu l-ai simțit niciodată, înseamnă că nu ai reușit să coborî încă, adânc în tine însuți." place mult cum ai reușit printr-o simplă creionare să-i dai o altă tentă. aprecieri și stea | |
| = ce pagina de jurnal! | Veronica Pavel Lerner [19.Sep.14 01:55] |
| Foarte bun text. M-a impresionat valoarea literara a paginii scrise de tine. Remarcabil! Felicitari! | |
| = intotdeauna toamna | Nuta Istrate Gangan [19.Sep.14 07:11] |
| ma intorc in mine insami... Multumesc, Ana, ce-am fi fara amintiri?:) | |
| = daca nu stii sa fii singur | Nuta Istrate Gangan [19.Sep.14 07:13] |
| ...de unul singur, nu vei sti nici sa fii impreuna:) Cam asa... Multumesc, Teodor, n-am stiut unde sa incadrez acest text. Pe siteul acesta am doua maini stangi:) | |
| = Veronica, | Nuta Istrate Gangan [19.Sep.14 07:16] |
| e un text scris pe lungimea unei cesti de cafea, dimineata devreme. Cineva mi-a amintit despre butoaie si pinguini...Si cat de ciudat ar parea, mi-a cam amestecat prezentul cu trecutul:) Multumesc, intotdeauna, trecerea ta, o reala placere. | |