| = Reflexivul si gnomicul acapareaza spatiul poeziei | razvan rachieriu [08.Aug.14 10:06] |
| Uneori credem că suntem hologramele lui Dumnezeu, iar viața funcționează după un algoritm creat de divinitate, credem că putem sări dintr-o lume paralelă în alta, cu alte coordonate, și atunci ne schimbăm matricea existențială, alteori credem că ne facem singuri destinul, prin alegerile și opțiunile noastre în fața oportunităților care se ivesc, și nu în ultimul rând, credem că suntem eterni, concurând cu veșnicia trinității, căci nemurirea poate fi atinsă prin nenumărate avataruri. Reflexivul și gnomicul acaparează tot spațiul poeziei, în dauna liricului. | |