| + ca un omagiu | Tănase Carmen [07.Jul.14 21:07] |
| Am găsit aici un poem care nu este forțat, curge....din suflet(așa mi se pare că a fost scris).remarcabil este faptul că autoarea nu explicitează, lăsând mintea cititorului să descopere apropierea sufletească:"viețile noastre încăpeau în inelul de sticlă/ al paharului"...și golul rămas în suflet:"atunci am învățat mersul a doua oară, continuând să te caut mereu, însă căutările se ghemuiesc în mine" după ce:"nu știu cum s-a făcut că într-o zi ție nu ți s-a mai făcut sete deloc,"..capătul vieții. Și tristețea are frumusețea ei, felicitări! | |
| = Un text referențial despre iubirea maternă și despre respectul și iubirea filial | Melania-Angela Cristea [13.Jul.14 09:11] |
| Un text referențial despre iubirea maternă și despre respectul și iubirea filială .Comunicarea mamă-fiică pare a fi desincronă, deoarece mama interpretează magistral rolul de supraveghetor al unui destin urias, destinul propriei fiice.Cu vocație de pedagog, iși reprimă gingașia, dăruind o libertate asumată și responsabilizând.Eul liric iși reprimă la randul său emoțiile, angoasele, eșecurile,incercand să se ridice la un nivel de așteptări. Metafora ,,inelul de sticlă al paharului" sugerează ciclul existențial,cercul budhist samsara. Cautarea odiseică a sufletului mamei este comparată cu acele căutari inițiatice :,,ritualul altor căutări." | |
| = Succes și vouă! | enea gela [15.Jul.14 18:27] |
| Vă mulțumesc,am așteptat niște ani pentru un text recomandat! Lirismul, reflexivitatea și ineditul atâtor imagini puternic metaforizate, tehnica structuralistă sau orice formă de postmodernism de pe Agonia e o școală de poezie. | |