| = a fi sau a nu. fi(i) | Vasile Munteanu [03.Jan.14 20:38] |
MA, legătura dintre melc și iepure e similară aceleia dintre Ahile și broasca țestoasă; cum ar veni, unii mor de durere în cot, alții de durere în... călcâi; nu poți cunoaște inima trecută pe numele tău pentru bani ("de când mi-am cumpărat"); paradox(al)ul este acela că, tocmai pentru că animalul (mai ales acela de companie) gândește aproape, dar iubește (de) departe, s-ar putea să nu observi că, atunci când tu crezi că ai cumpărat, pur și simplu te vinzi; prin urmare, este la fel de posibil ca icoana să fie mincinoasă, un "vițel de aur"; sau numai o floare; sau numai o paseră ce nu (mai) poate zbura, prăpastia devenindu-i inaccesibilă (altfel decât în prăbușire). "Floarea ce repetă, pe buza prăpastiei nu mă uita, n-ar culori mai vesele și mai clare decât spațiul aruncat între mine și tine" (E. Montale - Oase de sepie) toate bune și (în limite acceptabile) frumoase în s1 si s2; s3 e un eșec; din mai multe motive: i) nu orice alee este o pistă; dar, mai ales, ii) dacă zborul nu este vertical, indiscutabil este mecanic... "Spuneau anticii că poezia e scară la zei. Poate că nu-i așa de mă citești. Eu o știui în ziua când vocea pentru tine o aflai, descins în turma unor nori și-a unor capre pe coastă năpustindu-se a paște tufe de spini și stuf, iar chipurile slabe al lunii și al soarelui se contopeau; era defect motorul, și-o săgeată de sânge pe o stâncă arăta șoseaua spre Alep." (ibidem) nb. acum o să apară Pictoru' pentru a ne vorbi despre capre; subliniez: este vorba despre melci și despre iepuri; mai exact despre "găuri de"; cu alte cuvinte, despre plinul găurii, care, făcând posibil zborul, nu poate fi nimic. | |
| = spun | marian vasile [04.Jan.14 05:10] |
| ...ca a vorbi despre iubirea unui iepuree ca și cum ai asculta declarațiile de dragoste ale unui radio. In ceea ce privește “eșecul” din s3, aduc mai multe motive pentru care mă miră acest fapt. Primul e că eu consideram ca “eșec” s1 și s2; în acest registru e posibil ca toată poezia să fie un eșec. Al doilea e legat strict de mărturia unui confrate care plecând cu mașina a avut impresia că decolează. Noroc că nu există pe margine balize, ci numai trandafiri. In al treilea rând “mecanicizarea” zborului e mai curând o desacralizare a temerarității care, din păcate, s-a petrecut de mult. PS Bineînțeles că poate apărea Acela din neștiute vizuini (găuri) care poate încerca o exegeză a iluminării prin ardere. Apropos, dacă se aprinde, cândva, din greșeală, dorind să-și aprindă mai degrabă tutunul?? | |
| = (nu) confirm | Vasile Munteanu [04.Jan.14 08:50] |
nu sunt de acord din câteva motive (neclare nici mie, drept pentru care voi încerca să le identific): i) dragostea unui iepure este cu desăvârșire absentă atunci când tu, ca "stăpân", confunzi iepurele cu un câine de pază, excluzându-l din cercul casnic, dar neexcluzându-l din cercul domestic; cum ar veni, iepurelui de câmp îi refuzi câmpul, oferindu-i (la schimb) curtea; pentru a o păzi; omițând că Natura nu l-a înzestrat cu astfel de calități - motiv pentru care nici nu latră, nici nu mușcă; desigur, dacă nu ești destul de neinspirat pentru a-l încolți și a-i băga un deget în gură (am auzit că băgatul pumnului în gură ar da rezultate mai bune...); prin analogie, întreb: posibil să fie vb despre un tușeu bucal? ii) un radio emite (în eter) declarații de dragoste aproape zilnic; pe tine s-ar putea să te duruteze faptul că nu îți sunt adresate; cred că ai confundat subiectul cu obiectul (și invers, desigur). iii) spațiul decolării, și, așa cum afirmi, iv) al desacralizării străjuit de trandafiri nu este o pistă, ci un nume (a se vedea în acest sens Umberto Eco). v) eu vorbeam despre un eșec al receptării, nu al enunțării; care, desigur, poate să fie valid; asta nu înseamnă că este și poetic. vi) în ultimul rând (chiar ultimul), părerea mea este că AcelA s-a născut prin iluminare (cum unii prin cezariană - motiv pentru care el se numără printre cei făcuți, dar nu născuți); situație în care trebuie să fim de acord cu el: între iepure și capră nu este nici o diferență (semiotic vorbind; gastronomic ar fi însemnat, de exemplu, ca Ulise să fie afectat de nanism; ceea ce nu este exclus în cazul AceluiA - ca și cum Alice ar fi găsit doar eticheta cu "Drink Me", pe aceea cu "Eat Me" negăsind-o vreodată). | |