| = onorat sa fiu primul... | Bogdan - Al. Petcu [25.Dec.13 17:28] |
| imi place atmosfera si cadrul creat: e acel vis al unui copil inocent, insasi remarca "dintre toți oamenii vii pe care i-am atins numai palma ta era mai mare". iar versul "uneori trec ore alteori trec zile fără să prind nimic " ma duce cu gandul la batranul lui Hemingway. Imi place. Felicitari! | |
| = la fel | Cristina-Monica Moldoveanu [25.Dec.13 19:08] |
| Mulțumesc Bogdan, mi se pare că într-adevăr ai intrat în atmosfera poeziei. Mă bucură acest lucru, sunt și eu onorată. | |
| + da! | Raul Coldea [26.Dec.13 12:59] |
| un poem de o tristete sfasietoare. primele doua strofe (si mai ales a doua) m-au facut sa cred asta pana la capat. am citit si am recitit poemul de cand a fost postat si mi-a placut de fiecare data :) si a doua strofa mi se pare cea mai buna. pentru ca nici nu stii cata bucurie si cata durere e in aerul acelui Craciun, dar finalul vine sa iti explice "sau mă duci la teatrul de păpuși unde tigrul portocaliu înghite clătite pe nemestecate iar noi batem din palme cu mâinile noastre mari" "uneori trec ore alteori trec zile fără să prind nimic în afara zâmbetului tău palid și alunecos din ultima fotografie" un poem bine tensionat, un discurs bine condus, informatii atent si bine revelate. cred ca versul cu garoafele e in plus sau ar putea fi modificat. nu stiu, eu citesc pana la ultima fotografie si pare mai bine... cred ca si pentru mine e o onoare ca am citit si comentat acest text si ca pot oferi prima mea steluta aici... | |
| = idilic și tragic | Cristina-Monica Moldoveanu [26.Dec.13 13:47] |
| domnule Coldea mulțumesc! Îmi pare că ați înțeles poemul meu aproape perfect. Nu știu ce să zic legat de ultimul vers. O altă variană ar fi de exemplu tată de ce naiba n-ai aruncat undița la timp sau de ce naiba țineai florile la piept, etc. Deși recunosc că poezia merge și fără descrierea acelei ultime fotografii. Mulțumesc pentru steluțe și dvs. și d-nei Reiter. | |
| = dar | Cristina-Monica Moldoveanu [26.Dec.13 14:36] |
| cu riscul de a părea ridicolă revin pentru a specifica un singur lucru: deocamdată prefer să las poezia în prima ei variantă, cu ultimul vers cu tot, care are încărcătură emoțională pentru mine cel puțin. Oricum am scris-o în ziua de Crăciun, în condiții de boală, fiindcă sunt încă în convalescență după o viroză puternică. Multă sănătate și sărbători fericite îmi permit să urez cititorilor mei! | |
| = . | Raul Coldea [26.Dec.13 14:41] |
| sigur, e ok si asa. si se simte ca poemul are o incarcatura foarte puternica, de asta ar fi chiar pacat sa schimbati ceva. cred doar ca ultimul vers e tautologic si, pe de alta parte, nefericit exprimat. :) dar asta nu scade cu nimic din frmusetea poemului. sunt subiectiv, poate e o mica imperfectiune doar pentru mine. sarbatori fericite si multa sanatate si dumneavoastra. | |