Comentariile membrilor:

= Ortodocsie și mituri păgâne
nicolae tomescu
[02.Dec.13 11:34]
O îmbinare plăcută între ortodoxia grecească și vechile mituri păgâne, ambele dezvoltate pe pământul vechii Elade. Am citit, cred, într-o prefață la Legendele Olimpului despre o corabie imaginară pe puntea căreia se afla Homer, Pindar Eschil, Sofocle, Ovidiu(cel cu glas duios), cred că și alții, din care s-a inspirat Al. Mitru pentru a povesti, așa precum Tolstoi, copiilor între zece și optzeci de ani,
O nelămurie am. Cum oare călugărițele tinere ofereau serviciul de spovedanie, când se știe că doar preoții pot face acest lucru

Toate cele bune
= Re: ...mituri păgâne
Dan Norea
[02.Dec.13 12:13]
Cu siguranță, Alexandru Mitru nu s-a inspirat direct din Homer, Pindar Eschil, Sofocle... Există multe tratate și dicționare despre mitologia greacă. Una din cărțile mele de căpătâi din copilărie era Legendele și miturile Greciei Antice de un rus, N.A.Kun. Deși prezentate mult mai riguros, cu multe trimiteri la izvoare în subsolul paginii (acolo am aflat despre Homer, Eschil și Sofocle, mult înaintea școlii), am citit miturile cu mare plăcere. Ulterior, cartea lui Mitru mi s-a părut de-a dreptul copilărească - prea multe basme și prea puțină cultură generală. Se adresează copiilor de vârste mici, aceiași cărora le punem în mână Andersen și Frații Grimm. Copiilor de la 15 la 80 ani le recomand volumul lui Kun.

= Mituri
nicolae tomescu
[02.Dec.13 12:31]
Desigur, exută o întreagă biblliografie despre miturile grecești, cele romane și chiar elenistice. Expunerea autorului cred că se bazează pe cele spuse de ghizii turistici, care, la rîndul lor au folosit vasta bibliografie. Oricum textele dlui Ciucescu cred sunt binevenite pe acest sait cultural aducând o pată de culoare
= Utlizând o bibliografie în română, engleză și franceză, am încercat o abordare î
Doru Ciucescu
[02.Dec.13 22:31]
Stimați domni Nicolae Tomescu și Dan Norea,

Ca răspuns la observațiile dumneavoastră, vă trimit un fragment din argumetul meu la această carte:

Pe baza experienței de marketing de carte (după ce am participat cu E.D.P din București la câteva târguri de carte "Gaudeamus”), am evitat narațiunile de proporții, care să atingă limita de rezistență la lectură a marei mase de cititori iubitori de literatură, însă nespecialiști în "belles - lettres", grăbiți, care citesc în diagonală. De aceea, am înserat multe dialoguri, cu fraze scurte, care se parcurg repede și acordă pauzele necesare de asimilare a conținuturilor. Această metodă antică de activare a interesului cititorului a fost utilizată și în scrierile titanului filosofiei din toate timpurile – Platon ("Banchetul", "Republica", "Faidon" și "Faidros").
La aceaste dialoguri participă personaje aparent imaginare, numite convențional, sugerând oarecari trăsături identitare, sperând să fie pe gustul cititorului.
Dialogurile sunt rezultatul contopirii mai multor conversații, la care am adăugat multe informații, pe baza unei documentări din care nu au lipsit Homer, Esop, Hesiod, Pindar, Eschil, Sofocle, Euripide, Aristotel, Platon, Socrates, Ovidiu, Vergiliu, Dimitrie Bolintineanu, Victor Kernbach, Alexandru Mitru, Octavian Paler, precum și ghiduri turistice editate în România, Franța, Grecia sau Marea Britanie. Deosebit de utilă mi-a fost monografia "Classical Mythology" (Oxford University Press, Inc.) scrisă de Max Morford și Robert Lenardon.
Tot din rațiuni ce țin de marketing, impresionat de anumite fațete ale puternicei personalități a lui Zeus, am căutat să prezint nu atât lupta dusă de el pentru a deveni stăpânul Olimpului (titanomahia), ci erotismul de tip Don Juan al acestuia, de faptul că el își pierdea ușor simțul divinității la vederea unei simple muritoare. De aceea, titlul a numeroase note de călătorie se referă la câte un mit erotic cu Zeus și numeroase zeițe, semizeițe, muritoare sau... muritori (Metis, Hera, Demetra, Mnemosina, Calisto, Leto, Europa, Eghina, Danae, Antiopa, Io, Maia, Semela, Alcmena Leda și... Ganimede).
De la Homer încoace s-a scris, se scrie și se va mai scrie asiduu despre Grecia. Eu am adăugat o carte cu scopul de a induce în mintea a cât mai multor cititori dorința de a intra în rândul celor care participă la "mitologiada", "ortodoxiada" sau "mediteraneeada" din spațiul elen.
Prin "Grecia năbădăiosului înamorat, Zeus" am încercat să aduc o ofrandă celor înclinați să-i considere, mai curând, pe zei ca pe niște oameni, cu defectele lor, decât pe anumiți oameni - drept zei.

Nu sunt permise comentarii(texte) anonime!
Pentru a înscrie comentarii(texte)
trebuie să te înscrii şi să te autentifici.

Înapoi !

= Ortodocsie și mituri păgâne	nicolae tomescu [02.Dec.13 11:34]
O îmbinare plăcută între ortodoxia grecească și vechile mituri păgâne, ambele dezvoltate pe pământul vechii Elade. Am citit, cred, într-o prefață la Legendele Olimpului despre o corabie imaginară pe puntea căreia se afla Homer, Pindar Eschil, Sofocle, Ovidiu(cel cu glas duios), cred că și alții, din care s-a inspirat Al. Mitru pentru a povesti, așa precum Tolstoi, copiilor între zece și optzeci de ani, O nelămurie am. Cum oare călugărițele tinere ofereau serviciul de spovedanie, când se știe că doar preoții pot face acest lucru Toate cele bune

= Re: ...mituri păgâne	Dan Norea [02.Dec.13 12:13]
Cu siguranță, Alexandru Mitru nu s-a inspirat direct din Homer, Pindar Eschil, Sofocle... Există multe tratate și dicționare despre mitologia greacă. Una din cărțile mele de căpătâi din copilărie era Legendele și miturile Greciei Antice de un rus, N.A.Kun. Deși prezentate mult mai riguros, cu multe trimiteri la izvoare în subsolul paginii (acolo am aflat despre Homer, Eschil și Sofocle, mult înaintea școlii), am citit miturile cu mare plăcere. Ulterior, cartea lui Mitru mi s-a părut de-a dreptul copilărească - prea multe basme și prea puțină cultură generală. Se adresează copiilor de vârste mici, aceiași cărora le punem în mână Andersen și Frații Grimm. Copiilor de la 15 la 80 ani le recomand volumul lui Kun.

= Mituri	nicolae tomescu [02.Dec.13 12:31]
Desigur, exută o întreagă biblliografie despre miturile grecești, cele romane și chiar elenistice. Expunerea autorului cred că se bazează pe cele spuse de ghizii turistici, care, la rîndul lor au folosit vasta bibliografie. Oricum textele dlui Ciucescu cred sunt binevenite pe acest sait cultural aducând o pată de culoare

= Utlizând o bibliografie în română, engleză și franceză, am încercat o abordare î	Doru Ciucescu [02.Dec.13 22:31]
Stimați domni Nicolae Tomescu și Dan Norea, Ca răspuns la observațiile dumneavoastră, vă trimit un fragment din argumetul meu la această carte: Pe baza experienței de marketing de carte (după ce am participat cu E.D.P din București la câteva târguri de carte "Gaudeamus”), am evitat narațiunile de proporții, care să atingă limita de rezistență la lectură a marei mase de cititori iubitori de literatură, însă nespecialiști în "belles - lettres", grăbiți, care citesc în diagonală. De aceea, am înserat multe dialoguri, cu fraze scurte, care se parcurg repede și acordă pauzele necesare de asimilare a conținuturilor. Această metodă antică de activare a interesului cititorului a fost utilizată și în scrierile titanului filosofiei din toate timpurile – Platon ("Banchetul", "Republica", "Faidon" și "Faidros"). La aceaste dialoguri participă personaje aparent imaginare, numite convențional, sugerând oarecari trăsături identitare, sperând să fie pe gustul cititorului. Dialogurile sunt rezultatul contopirii mai multor conversații, la care am adăugat multe informații, pe baza unei documentări din care nu au lipsit Homer, Esop, Hesiod, Pindar, Eschil, Sofocle, Euripide, Aristotel, Platon, Socrates, Ovidiu, Vergiliu, Dimitrie Bolintineanu, Victor Kernbach, Alexandru Mitru, Octavian Paler, precum și ghiduri turistice editate în România, Franța, Grecia sau Marea Britanie. Deosebit de utilă mi-a fost monografia "Classical Mythology" (Oxford University Press, Inc.) scrisă de Max Morford și Robert Lenardon. Tot din rațiuni ce țin de marketing, impresionat de anumite fațete ale puternicei personalități a lui Zeus, am căutat să prezint nu atât lupta dusă de el pentru a deveni stăpânul Olimpului (titanomahia), ci erotismul de tip Don Juan al acestuia, de faptul că el își pierdea ușor simțul divinității la vederea unei simple muritoare. De aceea, titlul a numeroase note de călătorie se referă la câte un mit erotic cu Zeus și numeroase zeițe, semizeițe, muritoare sau... muritori (Metis, Hera, Demetra, Mnemosina, Calisto, Leto, Europa, Eghina, Danae, Antiopa, Io, Maia, Semela, Alcmena Leda și... Ganimede). De la Homer încoace s-a scris, se scrie și se va mai scrie asiduu despre Grecia. Eu am adăugat o carte cu scopul de a induce în mintea a cât mai multor cititori dorința de a intra în rândul celor care participă la "mitologiada", "ortodoxiada" sau "mediteraneeada" din spațiul elen. Prin "Grecia năbădăiosului înamorat, Zeus" am încercat să aduc o ofrandă celor înclinați să-i considere, mai curând, pe zei ca pe niște oameni, cu defectele lor, decât pe anumiți oameni - drept zei.