| = *** | Laichici Violeta Daniela [26.Jul.13 06:50] |
| Poezia aceasta sub formă de confesiune e mai mult decât o simplă poezie,prin simplul fapt că poate fi trăită în momentul lecturării. "Privesc lumea printr-o fereastră murdară " așa cum începe confesiunea, mă duce cu gândul la modul în care defapt omul trăiește, ori viziunea de a privi viața în sine din altă perspectivă, ori dintr-un unghi în care nu toți oamenii se află. Și-apoi urmează durerea , fiecare se ascunde de câte ceva, " de administrator, de funii, de strigătul copiilor, de foame, de vinul prost, de gândacii cu care dorm, de speranțele pe care nu le pot cumpăra, de criminalii orașului în fața cărora noaptea face plecăciuni " Dar ceea ce îmi atrage atenția în mod deosebit e finalul poezie, care mai mult vorbește pentru cel ce observă și simte lumea din jur, omul pe care orașul îl aduce cu " genunchii la gură ". | |
| = Faptul că | Neagu Raluca [26.Jul.13 12:38] |
| ați revenit asupra unui alt text de-al meu mă bucură foarte tare! Tematica urbană mă inspiră pentru că o trăiesc. :) Mulțumesc frumos pentru gânduri! | |
| = vecinul cu ochii de pește... | Teodor Dume [26.Jul.13 17:24] |
| un text punctat și trasat atent. stările vin din cotidian și întăresc aspectul pe care autorul a vrut să-l secvențeze întru împlinirea mesajului. "vizavi se întâmplă lucruri spune vecinul cu ochii de pește în timp ce mă privește și inima îi latră orașul mă învață să duc genunchii la gură." aprecieri! | |
| = Domnule Teodor, | Neagu Raluca [30.Jul.13 09:58] |
| multumesc din suflet pentru vizita! Inseamna mult pentru un om in criza de incredere si uneori inspiratie... O zi frumoasa! | |