| = dilemă | Maria Gheorghe [14.Jul.13 22:23] |
| „sar, nu sar ori construiesc o altă direcție? (....) direcția bună nu vine din cărți”, dar inspirația, la pas cu imaginația, poate, că ea nu se împiedică nici de cărți, nici de dileme, nici măcar de lumina răspandită de zațul de cafea la ieșirea din ceașcă... ea vine pe un drum fără capete, nu știi niciodată de/pe unde... poate baba... „Păcatele mele, doar nu ești poet?!” Ben Cioglu se „autoportretizează” din ce în ce mai bine, un „ghiduș” serios, mereu gânditor când „își bea în tihnă cafeaua”, când „ajunge la poarta nouă”, când „se trezește vorbind cu umbra unui vis”, când „e în misiune cu o pasăre pe umărul drept”, când „e suficient de beat”, când „e încălțat cu două cămile”, când „așteptă lumină să-l conducă în text”, .............. „dar unde-i povestea? cum, n-ați auzit de absurd?” tare simpatic acest Ben Cioglu, un „ghiduș” pe care nu poți să nu-l iei în serios, Ben Cioglu are viață... cred că merită și el, i-ar veni foate „șic”, o „legătură” de, să zicem, 100 de file... plus un înveliș frumos adus din Alindoria sau... Rodador... dar sunt înțelegătoare, mai e până atunci, când Ben Cioglu își va face, cu de la sine putere, drumul lui... maria | |
| + "din aburul cafelei", un lătrat de câine | Ioan-Mircea Popovici [16.Jul.13 06:54] |
| "(Gânditor, își bea în tihnă cafeaua, apoi ghicește în ea.)" În cafea ghicesc șarlatanele. Gânditorul citește-n cafea. Maria simte bine, personajul se plimbă prin tine. "Uite, lumina aia chioară de far îmi spune că direcția bună nu vine din cărți, rămâne mereu înafară. Dacă absorb lumina, las drumul întunecat; dacă mă las absorbit, nimeni n-o să știe c-am părăsit drumul." Din aburul cafelei se naște o lume bună pentru unii rea pentru alții Steaua digului din polul frigului pentru cele ce vor veni pline de spiritul locului vrăjit "n-ai fiert-o prea bine, de-aceea-ți arată numai drumuri străine!" "din aburul cafelei", un lătrat de câine nu departe de cârciumă undeva mai jos câinele de sub măslinul digului | |
| = ;Maria, Ioan, | George Pașa [16.Jul.13 21:19] |
| Și totuși, odată cu "Ben Cioglu", m-am cam îndepărtat de poezie și merg spre ceva hibrid. De aici și dilema aceea cu "direcția". Nu de 100 de pagini, dar aș dori să fie ceva închegat. Am modificat și acolo, adică am înlocuit, inclusiv în titlu, cuvântul buclucaș. Mi-a fost mai greu să scriu textul ăsta, de parcă nu vocea naratorului sau a luii Ben Cioglu era acolo, ci a calului (a unuia dintre ei, a celui amintit azi de Ioan-Mircea). Și calul ăla zice că a auzit și lătratul de câine, și chemarea mării. Mi-a zis și mie să vă spun. | |