| = De citit! | Iulia Spanu [14.Sep.05 13:47] |
| Ok, recunosc: I'm a fan. :-) Placut indeosebi ascensorul tristetii, frumos te-ai oprit langa el, atunci cand el trece si nici nu prea ne dam seama. Interesanta viziune, si de fapt asta este valabil pentru toata povestirea. Eu as pune un link totusi catre celalalt ascensor, desi se poate citi si fara... acela ar fi un fel de preambul. What can I say? Pe mine m-ai convins ca ai fost acolo. No need for pictures. | |
| = ascensoare | Narcisa Turony [17.Sep.05 14:00] |
| Ascensorul rămâne pentru mine cel în accepțiunea primului text, dar pot primi și ideea de tărâm mobil al stărilor trecătoare, de metaforă a unei vieți. Interesant cum ascensoarele tale sunt multicolore, cu forme diferite, nunațate, specifice vârstelor și emoțiilor, în vreme ce copila dulce de la intrare se pierde ca și forță a imaginii în ele, viața i se refuză, oferindu-se tot unui spațiu de singurătate, independent de om ca individ în parte. Este un fel de programare dezolantă, îmi pare un Matrix mult mai cinic, căci se lasă descoperit, vizitat, fără a întreține măcar o clipă iluzia că ne-am putea fi făuritorii trăirilor, deși în textul tău există dreptul de opțiune. Pentru o vizită, doar...:) Mi-a plăcut ascensorul speranței, bine conturate și celelalte, cred că ai putea însă dezvolta descrierea lor. Sunt sigură că nu ar diminua ideea. Vlad, sper că va fi plăcută vizita în România, la fel cum sper să aduci cât mai multe din scrierile tale aici. Cu admirație, | |
| = O inchinaciune doamnelor | Vlad Solomon [02.Oct.05 19:06] |
| Ascensoare este ultima parte a unei povestiri interactive, la care au participat citiva, pe un Forum de limba romana. Eu am incheiat cu fragmentul meu, personajele care apar, exista in realitate si cred ca le-am fotografiat destul de bine. Apoi am observat ca fragmentul meu poate exista de sine statator, l-am pus aici ca o tentativa, desigur ca ar trebui sa fac mai multe schimbari si va multumesc, Iulia si Narcisa, pentru ca v-ati oprit privirea pe el. Eu sunt cam lenes la scris, dar ma voi...mobiliza si motiva, cuvintele voastre imi sunt de mare ajutor. Pentru Iulia, daca ai timp, du-te la poezia mea de demult "Ordine", vei gasi o imagine asemanatoare, dar cu alta directie. Nimic nou sub soare. Pentru Narcisa- Ascensorul din Kiriat Ono il traiesc zilnic, ca si intalnirile cu Cumparatorul de ziare. | |