| = silvia | popovici ana oana [19.Sep.12 19:55] |
| sincera sa fiu nu inteleg prea bine mesajul insa poezia aceasta imi lasa asa o senzatie. parca mi s-ar face dor de o fiinta draga aflata undeva departe si as simti nevoia sa-i trimit un gand dulce. cersetorul care "vede mai multa luna" ar putea fi cel care simte mai mult. mi-a placut "Nu vom mai fi cei din toamna trecuta, nu vom mai plange." si "Aliosa, toamna aceasta ne vor cadea dintii". se spune ca atunci cand iti cad dintii (in vis) moare cineva. poate ca moare ceva in noi asemeni naturii toamna sau poate ca asta nu are legatura cu ce ai vrut tu sa zici dar suna bine. cu drag, Ana | |
| = ... | dorin cozan [20.Sep.12 10:57] |
| e unul din textele care iti vorbesc din inima si o face fara calcule, fara asteptari. pentru ca a iubi insemna, stiu asta, a darui. si a te sacrifica. asta ne face sa ne iertam noua greseala aceasta, de a iubi. de aceea, eu aprind o stea langa luna, pentru cei care iubesc si sunt singuri. | |
| + imi pare rau | dorin cozan [20.Sep.12 10:58] |
| am si uitat cum se dau stelutele.. | |
| = ks | Silvia Goteanschii [20.Sep.12 22:53] |
| Dorin, așa e; cu sau fără dinți, iubirea e și-n toamna viitoare... Ana, despre dor spun așa, întotdeauna: doru-i lin... Vă mulțumesc mult amândurora pentru semn și cuvinte. | |