Comentariile membrilor:

 =  Rimă gripată
Eugen Sfichi
[20.Mar.12 15:19]
Când aud ce zace
'N boala cea haină,
Zău că mi se face
Pielea de găină!...
(Sorin Olariu)

Epigrama are potențial și ar putea fi bună, însă e un experiment cel puțin curios.
„Zace'n”, prin dispariția lui „î” de la „în” unește în pronunție „e”-ul cu „'n”
Avem numai două silabe. Nu putem coborî „'n”-ul în al doilea vers.
Pronunțăm „zace-n”. Și citind cuiva catrenul, prima sa remarcă ar fi că nu are rimă între versurile 1 și 3.
Revenind la forma sa grafică, versurile 1, 3 și 4 sunt în trohaic. Ce facem cu versul 2, unde accentul cade pe o de la „boală și nu pe „'n”?
Hai să renunțăm la acest experiment și propun o altă variantă:

Efectul gripei aviare

Iar o să atace
Boala cea haină?
Zău că mi se face...
Pielea de găină!
E.S.

 =  :)
Sorin Olariu
[20.Mar.12 18:51]
Pai tocmai: nu este epigrama, ci este catren. Si inca unul din acela facut in joaca, o strigatura populara, iar versul "'N boala cea haina" e chiar pus anume, asa, acolo, de catre autor. Altfel ii gasisem si eu variante. Mie insa imi place ruperea de ritm.


 =  Mărturisirea unei vecine
Ion Cuzuioc
[20.Mar.12 21:25]
Când aud ce zace
'N boala cea haină,
Zău că mi se face
Pielea de găină!...
(Sorin Olariu)
Cu gripa aviară-i chin
Și nu mănânc atâtea ouă,
Dar am noroc de un vecin,
Că mulțămită sunt cu două...

 =  Uiuiui pe Călmățui - Unde scoate barza pui
Eugen Sfichi
[21.Mar.12 06:39]
(Păi tocmai: nu este epigramă, ci este catren. Și încă unul din acela făcut în joacă, o strigătură populară, iar versul "'N boala cea haină" e chiar pus anume, așa, acolo, de către autor. Altfel îi găsisem și eu variante. Mie însă imi place ruperea de ritm.)-
(Sorin Olariu)

Aha, ai scris numai un catren. Zici că ai vrut să scoți o strigătură populară. Dar de ce ai strigat tocmai la rubrica "Epigrame"?
Pe malurile Dâmboviței, Bistriței sau Potomacului, ortografia limbii române este aceeași. Iar aici, corect este:

Când aud ce zace-n
boala cea haină,
Zău că mi se face
Pielea de găină!...

Niciodată după liniuța de unire nu se scrie cu literă mare. Singura excepție sunt substantivele compuse de genul Sfarmă-Piatră, sau Strâmbă-Rime.
Niciodată după liniuța de unire nu se trece la un nou rând.
Uită-te la versurile populare. Autorii, așa anonimi cum au fost ei, s-au străduit ca ele să fie cât mai bine făcute, așa cum s-au priceput.
Iată o strigătură din romanul "Răscoala" a lui Liviu Rebreanu:

Foaie verde păpădie
Viața-i numai bucurie
Pentru cine nu-i Ilie.

Zici că nu ai vrut să faci o epigramă, ci o strigătură populară.
Hai să chiuim împreună:

Foaie verde de sulfină
Gripa asta-i o jivină,
Mi s-ar face, de-o să vină,
Pielea de găină.

Și dacă tot chiuim, punem și de o horă?
E.S.

 =  Completări (lui Sorin Olariu)
Eugen Sfichi
[21.Mar.12 19:12]
1. Adaug un „l” comentariului meu anterior, acolo unde mă refeream la „romanul Răscoala al lui Liviu Rebreanu”.
M-am grăbit și nu am observat lipsa lui.
2. Dacă tot am mai intervenit, hai să mai vorbim despre experimentul tău.
Zici că nu e epigramă, că e numai catren și îl compari cu o strigătură populară:

Când aud ce zace
'N boala cea haină
Zău că mi se face
Pielea de găină!...
(Sorin Olariu)

Corect este:

Când aud ce zace-n
boala cea haină,

Și pierzi rima între versurile 1 și 3.
Aici e vorba despre o liniuță de unire, tocmai pentru că unește două cuvinte. Nu confunda cu lipsa unei litere, caz care nu ar duce la contopirea a două cuvinte. Uite o srigătură populară unde este redată pronunția locală:

’Naltu-i badea, ca un brad,
Poate fi, că nu mi-e drag!
Moale e ca o muiere,
După țucătură, piere.

Exemplul de mai sus e cu totul altceva decât ai făcut tu.
Iată și o strigătură populară unde, pentru a păstra ritmul, sunt contopite câteva cuvinte, așa cum ai contopit și tu:

Bade, nu te mai gândi,
Că ce-a fost nu va mai fi,
Că ce-a fost de-amu-i trecut,
Și cu alta te-am văzut!

„De-amu-i trecut” e ca în cazul tău. Autoarei anonime nu i-a trecut pe sub năframă ideea de a pune „De-amu” într-un vers și „ 'i” la începutul celui următor.
Uite încă două exemple, tot de strigături populare:

Frunză verde castravete,
N-ar mai fi pe lume fete!
De-ar mai fi, or să se gate,
Că-s doar bune de păcate!

Și:

Toarce, furca mea și-adună
Și mă fă pe mine bună!
Toarce, furca mea, fuior
De cămașă, la fecior!

Nimeni nu a început un vers nou după unirea a două cuvinte, ca tine.
Așa cum ai scris tu, e vorba despre contopirea a două cuvinte. Altfel nici nu ai putea pronunța. Nu poți spune, împiedicându-te în consoana „nî”:

Când aud ce zace
'N(Î) boala cea haină.

Singura variantă posibilă pentru versul doi, dacă nu vrei contopirea între „zace” și „în”, este „În boala cea haină”. Și atunci ai avea o greșeală de ritm. Dar tu nu ai scris așa.
Citește încă o dată exemplele strigăturilor populare de mai sus: nimeni nu greșește ritmul.
E.S.

 =  Eugen Sfichi
Prundoiu Dan
[21.Mar.12 21:05]
Sunt tot mai multe specimene
Cu misiunea foarte grea
De-a introduce în catrene
Echivalentul la manea!

DanT

 =  Te simți bine în pielea ta?
Prundoiu Dan
[22.Mar.12 06:26]


Când aud ce zace
'N boala cea haină,
Zău că mi se face
Pielea de găină!...
SO

Recunoști "amice",
- Nu-i, deci, un reproș -
Că orice ai zice
Nu poți fi cocoș!

Dan-T

 =  Ce critici mari, din Est pân' la Apus/ Sînt numai 10 milioane-n plus
florian abel
[21.Mar.12 22:55]
Săriră iute pe aci
Mari critici și te atacară,
Dar mie-mi pare că-i păli
Din text, doar gripa aviară.

Fraților, dacă vreți să luați apărarea epigramei, mai întâi trebuie să cutreierați prin dumneaei (epigrama) cu priceperea și ponderea lui Sorin, dar mai aveți prea mult până acolo. Dane, dacă tot nu ți-a pierit spiritul războinic, ai puțintică răbdare, că-mi ies eu din liniște și am oarece lumină de luminat în privința unor adevăruri cu care întunecași posteritatea. Și știi că eu nu o las așa, chiar dacă o să ștergi toate textele în care o să te dau de-a berbeleacul. Ba chiar o să intru pe toate textele tale, poate le ștergi pe toate, întru proslăvirea sfintei literaturi pe care o aperi cu atâta înverșunare.

Aloha, F.

 =  Zic și eu...
Rodean Stefan-Cornel
[22.Mar.12 06:54]
În primul rând, referindu-mă la problema principală a oricărei epigrame (poanta) spun că expresia "piele de găină", în contextul respectiv, mi se pare delicioasă (nu vă gândiți la sensul gastronomic!); păi, imaginați-vă ce a fost, "în pielea găinilor" când au fost arse la grămadă! În concluzie la acest punct, trecerea de la sensul figurat al expresiei "piele de găină", la sensul propriu al cuvintelor ce compun această expresie face parte dintr-o tehnică de realizare a poantei care nu este la îndemâna oricui (dar care se găsește în arsenalul bogat al lui Sorin).
Apoi, privind prozodia, trecând peste alte soluții posibile de a reface catrenul renunțând la acel apostrof de la începutul versului (soluții relativ ușor de găsit de către orice epigramist, cât de cât experimentat, ca să nu mai vorbim de Sorin) eu zic altceva: să citim toate cuvintele catrenului, în varianta inițială a autorului, dar aranjate grafic sub formă de distih și o să vedem că nu este nicio rupere de ritm (e drept, versurile au măsura mare, cam la limita acceptabilă):

Când aud ce zace-n boala cea haină,
Zău că mi se face pielea de găină!...

Și, pentru că veni vorba, amintesc aici (sau postez pentru prima dată) un catren mai vechi de-al meu cu un joc de cuvinte pe aceeași temă (nu este grozav ca prozodie, am făcut mici concesii de dragul poantei):

Aviara s-a rezolvar dând foc găinilor

Când la găini nu te pricepi deloc
Și n-ai pic de habar de medicină,
Ca să rezolvi problema dintr-un foc,
Îți trebuie o minte de găină.

Sănătate, tuturor!
Cornel

 =  erată
Rodean Stefan-Cornel
[22.Mar.12 07:15]
La titlul catrenului meu:
A se citi "s-a rezolvat" în loc de "s-a rezolvar".

 =  Lui Eugen Sfichi
Sorin Olariu
[22.Mar.12 17:21]
Am pus acest text la rubrica Epigrama pentru ca nu exista rubrica numita Catren. De altfel, mai mult de jumatate din textele postate pe Agonia.ro la rubrica Epigrama ar trebui sa fie postate la Catren. Inclusiv din cele semnate de Sorin Olariu sau de Eugen Sfichi.

PS: Interesant este cum de a reusit acest catren sa treaca de furcile caudine numite George Corbu, Ionel Iacob Bencei, Nicolae Nicolae, George Zarafu sau Corin Bianu care i-au scris chiar niste prefete autorului. Si nu poti spune ca nu se pricep la epigrama.


 =  Cornel
Sorin Olariu
[22.Mar.12 17:28]
Faina chestia cu distihul, mersi. Astfel ai facut dovada muzicalitatii si ritmului acestui catren.

 =  Dan T
Sorin Olariu
[22.Mar.12 17:32]
Corect ar fi "Echivalentul manelei".
Poti spune "Echivalentul la manea", dar numai daca pui textul intre ghilimele, sau il faci cu italic, altfel se intelege ca ai scris pe bune.
Ceea ce mi-ar parea rau sa constat.


 =  Florian Abel
Sorin Olariu
[22.Mar.12 17:35]
Ce sa faci? Unii vor sa intre in istoria epigramei romanesti prin faptul ca s-au certat odata cu un epigramist. La cat sunt eu de baiat fain, m-as certa cu toata lumea numai sa ii vad intrati in istorie. A epigramei, bineinteles.

 =  Sunt curios
Sorin Olariu
[22.Mar.12 17:42]
ce mai zice Eugen de impartirea in versuri la poemul acesta:

Poezie de Beție

cuvântu-ți moare în tăceri se zbate pleoa
pa unui vis e plină lumea de dureri la toa
letă nu-i desch
is

animatoarea ți se pune chiar pe picio
rul din mijloc fetița mea acu pe bun
e degeaba-ncerci că nu ia f
oc

și-ți geme-n pântec uni
versul bei halbele cu o
chii-nchiși

te taie la bășică ver
sul și simți nev
oia să te

duci dar
nu știi
un
de
s-o
ap
uc
i
.
.
.



 =  I și II
Eugen Sfichi
[10.Dec.18 14:27]
I. Predoslovie
Cel mai sever critic al strofei postate de Sorin Olariu este tocmai Sorin Olariu, care i-a retras statutul de epigramă și a retrogradat-o la categoria „Catrene”. Eu fusesem mai îngăduitor când am scris: „Epigrama are potențial și ar putea fi bună, însă e un experiment cel puțin curios”
Am evitat să-l numesc pe Sorin ca autor al ei, pentru că el însuși face o distincție interesantă între persoana sa și cea a autorului când scrie, citez:
„versul "'N boala cea haina" e chiar pus anume, așa, acolo, de către autor. Altfel ii găsisem și eu variante.”
Închei citatul.
Mi-am zis că știe el ce știe când vorbește despre dânsul la persoana întâi și despre autor la persoana a treia, ca despre altcineva.
Și pentru că și-a conceput catrenul ca pe o strigătură populară, îi dau un sfat (sanitar, nicidecum, Doamne ferește, unul literar):

Foaie verde sălcioară
Fugi de gripa aviară !

II. Răspunsuri
1. Re: Florian Abel
Am avut o zi încărcată și nu am putut răspunde decât târziu. Dar am vorbit cu tine la telefon în dimineața lui 22 martie. Mi-ai spus că replica ta intitulată
„Critici mari din Est pân’ la Apus Sunt numai 10 milione-n plus” a pornit de la faptul că ai citit comentariul critic al lui Dan Prundoiu în al cărui titlu el a pus numele meu. Crezând că Dan Prundoiu mă viza, ai adăugat că ceea ce ai scris se referă numai la Dan Prundoiu și nicidecum la mine. Mi-ai explicat de ce ai folosit pluralul în cadrul comentariului și că în acest plural eu nu sunt inclus.
Cum nu te-ai referit la mine, nu îți răspund aici.

2. Re: Dan Prundoiu
În cazul tău e doar o presupunere. Nu am nr. tău de telefon. Cred că te-ai adresat mie, ca într-o discuție despre Sorin Olariu. Sorin ți-a răspuns la comentariul tău de la textul „Nepotul Mamei Omida”, din 09.03.2012 astfel:

Ia ascultă sfatul meu:
Epigramele sunt rele,
De-aia, să nu-ți pice greu,
Eu iți recomand... manele!
(Sorin Olariu)

Iar comentariul tău de astăzi:

Sunt tot mai multe specimene
Cu misiunea foarte grea
De-a introduce în catrene
Echivalentul la manea!
(Dan_T)

pare o replică dată lui Sorin Olariu, într-un dialog pe care l-ai purtat cu mine.
Cum în cazul tău e doar o supoziție, dacă am greșit spune-mi și răspunsul meu te va nimeri în cunoștință de cauză.
În legătură cu cel de al doilea catren, adresat lui Sorin Olariu, eu i-aș da următoarea formă:

Nu-ți fac un reproș
Că greșești, amice,
Dar orice ai zice
Nu poți fi cocoș.

Versul 2 poate fi nuanțat: „Că te-nmoi, amice”, sau cum vrei tu.
Dar te-ai gândit că poate Sorin nu vrea să fie cocoș, pentru că găinile nu sunt păsări migratoare?
Nici vulturii și nici ulii nu sunt. Păcat (de Sorin).

3. Re : Ștefan-Cornel Rodean
E un merit al lui Sorin Olariu, al lui Florian Abel, al meu și al lui Dan Prundoiu că ai revenit pe Agonia, deși ne-ai amenințat că ne vei abandona un timp.
Eu îți mulțumesc pentru că toată pledoaria ta, nolens, sau volens, e în favoarea celor semnalate de mine.
În primul rând îmi dai dreptate pentru că am vorbit despre potențialul epigramatic al „strigăturii” lui Sorin.
În al doile rând, tu propui aranjarea sub formă de distih. Confirmi astfel:
a. Forma corectă „Când aud ce zace-n” și renunțarea la experimentul cu aprostoful, pe care le susțineam eu
b. Faptul că, prezentat drept catren, pus sub formă corectă pierde rima între versurile 1 și 3, problemă care dispare aranjându-l sub formă de distih.
De fapt tu ai preluat și ai liniarizat forma propusă de mine când am scris cu literă mică versul doi:

Când aud ce zace-n
boala cea haină,

Mulțumesc. Nu pot decât să fiu de acord cu tine. Remarc numai că nu aceasta a fost forma inițială a autorului, ci cea cu apostrof . (Sorin a făcut distincție între persoana sa și autor, dar mă abțin acum să mai remarc și acest lucru)
Îmi place stilul tău de a comenta un catren. Te citez:
„Imaginați-vă ce a fost, "în pielea găinilor" când au fost arse la grămadă!”
Imagineazî-ți ce e în pielea găinilor când sunt tăiate ca să le mănânci tu.
(Cred că nu ai făcut aprecierea critică a catrenului din perspectivă lacto-vegetariană.)
Îmi place și epigrama ta. Ca să fiu în ton cu ea și cum tu ai întărit reproșurile mele la adresa catrenului lui Sorin, îți răspund:

Adevărul reproșului
E la mintea cocoșului.

Revenirea ta pe site e salutară. E nevoie de analiza ta obiectivă.

4. Re: Sorin Olariu

Mi-ai scris, te citez:

a. „Interesant este cum de a reușit acest catren să treacă de furcile caudine numite George Corbu, Ionel Iacob Bencei, Nicolae Nicolae, George Zarafu sau Corin Bianu care i-au scris chiar niște prefețe autorului. Și nu poți spune că nu se pricep la epigrama.”
(Sorin Olariu)

Răspuns: De unde știi că cei enumerați de tine au citit și acest catren când au scris prefețele invocate?

b. „De altfel, mai mult de jumătate din textele postate pe Agonia.ro la rubrica Epigramă ar trebui să fie postate la Catren. Inclusiv din cele semnate de Sorin Olariu sau de Eugen Sfichi.”
(Sorin Olariu)

Răspuns: Ca să dau dovadă de diplomație, voi fi de acord cu tine, dar numai în ceea ce te privește (ca să nu te supăr).

c. „Ce să faci? Unii vor sa intre in istoria epigramei românești prin faptul că s-au certat odată cu un epigramist.”
(Sorin Olariu în răspunsul dat lui Florian)

Ezit dacă ar trebui să comentez această frază, pentru că Florian nu s-a referit în replica sa la mine.
Dacă tu, Sorine, te-ai gândit cumva și la mine, îți spun să nu-ți faci iluzii.
Faptul că ți-ai postat de două ori comentariul pe care mi l-ai adresat, nu înseamnă că te-ai și certat cu mine. Ți-ai făcut cumva atunci iluzii?

d. Îmi ceri părerea despre ceea ce tu numești „poem”.
Cred că ai băut prea multă bere și asupra ta s-a exercitat o presiune irezistibilă.

e. Florian mi-a vorbit cu simpatie despre tine. Comentariul său a fost conceput ca să fie și în favoarea mea și în favoarea ta. Mi-a spus și că are cărțile tale. Eu nu le am. Dacă ți-au mai rămas exemplare, trimite-mi și mie ce poți. Fie format print, fie electronic.

f. Am prezentat aici câteva strigături populare. Ele sunt culese dintr-un areal foarte restrâns. Faptul că tu ți-ai conceput catrenul ca pe o strigătură m-a bucurat și mi-a oferit acest pretext. Multe strigături sunt improvizate la horă.
Dacă flăcăii și fetele puteau improviza atât de bine, noi toți cei de aici, suntem obligați să facem epigrame bune și când improvizăm, și mai ales când postăm la „Texte” pe Agonia sau când dăm ceva tiparului.
Acesta era în primul rând mesajul pe care doream să-l transmit atunci și mai puțin ideea unei discuții în contradictoriu cu Sorin.
E.S.

 =  ce ar zice un țăran ca Mitru
milos petru
[23.Mar.12 11:35]
Catrenul mi se pare că-i o epigramă bună cu o poantă tare faină. Felul în care e scris nu deranjează nici ochiul nici urechea, nu văd probleme de prozodie sau nu pricep eu mai mult. Mă gândesc că răposatul Tănase Filip sau chiar Gigi Burlacu ar zice că Sorin a folosit o "licență poetică", unii ar zice că se folosește în poezie dar nu și în epigramă, dar până la urmă și epigrama e poezie.
Cât privește faptul că epigramele și catrenele care nu sunt epigrame apar aici, de obicei, sub denumirea de epigramă, eu cred că nici 10% nu sunt epigrame, uneori și în antologii se strecoară câte un catren care nu-i epigramă.
E.S. Deși uneori faci un vin bun bagi prea multă apă în el și-l servești atât de diluat că nu-i mai bun de băut.(Vreau să spun că vorba multă, sărăcia omului).
Mulțumesc E.S. am primit cartea.

 =  agentul 007
Prundoiu Dan
[23.Mar.12 15:26]

2. Re: Dan Prundoiu
În cazul tău e doar o presupunere. Nu am nr. tău de telefon. Cred că te-ai adresat mie, ca într-o discuție despre Sorin Olariu. Sorin ți-a răspuns la comentariul tău de la textul „Nepotul Mamei Omida”, din 09.03.2012 astfel:

Ia ascultă sfatul meu:
Epigramele sunt rele,
De-aia, să nu-ți pice greu,
Eu iți recomand... manele!
(Sorin Olariu)

Iar comentariul tău de astăzi:

Sunt tot mai multe specimene
Cu misiunea foarte grea
De-a introduce în catrene
Echivalentul la manea!
(Dan_T)

pare o replică dată lui Sorin Olariu, într-un dialog pe care l-ai purtat cu mine.
Cum în cazul tău e doar o supoziție, dacă am greșit spune-mi și răspunsul meu te va nimeri în cunoștință de cauză.
În legătură cu cel de al doilea catren, adresat lui Sorin Olariu, eu i-aș da următoarea formă:

Nu-ți fac un reproș
Că greșești, amice,
Dar orice ai zice
Nu poți fi cocoș.

Versul 2 poate fi nuanțat: „Că te-nmoi, amice”, sau cum vrei tu.
Dar te-ai gândit că poate Sorin nu vrea să fie cocoș, pentru că găinile nu sunt păsări migratoare?
Nici vulturii și nici ulii nu sunt. Păcat (de Sorin).
E.S.

Eugen ai într-adevar o intuiție fantastică, (aproape) tot ce ai spus este adevărat cu mici amendamente:

la cea de-a doua replică a mea, Sorin afirmând că "i se face pielea de găină" am vrut să exprim faptul că nu e doar un reproș de al meu că nu e un "cocoș", și sigur că ar fi fost mai corect: "Nu-i doar un reproș" (de-al meu).

P.S. un singur lucru vreau să mai reiterez: Nu am nici o intenție de a mă certa cu cineva și, caatare, nici cea mai vagă dorință de a deveni celebru certându-mă.
duelurile epigramistice sunt doar din plăcere și pentru un bun exercițiu. cât privește ștergerea textelor din Atelier am argumentat la un momentdat. aș fi putut să fiu și eu răutăcios și să afirm că "cineva a platit internetul cuiva doar să poată să îi ia apărarea..." dar n-am să afirm așa ceva, ar fi atac la persoană și probabil că m-aș înjosi... eu chiar nu vreau să devin "celebru" vreau doar să profit de micile bucurii ale vieți...

O zi bună tuturor!

și încă ceva: chiar dacă este vorba despre o persoană docentă, cănd scrie ceva slabuț, eu unul, nu pot să îl aclam în delir, așa sunt eu... și de aceea ar trebui să imi cer scuze?!

 =  De rasul...
Atropa Belladona
[23.Mar.12 12:55]
Văzând polemica bizară
Ce s-a-ncheiat aici c-un fâs,
Găinile, (de-alaltăseară!)
Nici azi nu s-au oprit din râs.

 =  de tot râsul
milos petru
[23.Mar.12 13:12]
Se vorbește prin vecini:
Gripa a adus belele,
Vrajbă mare-ntre găini,
Că râd curcile de ele.

 =  răspunsul oficial al Organizației de Sănătate a Națiunilor Unite
Adrian Firica
[23.Mar.12 13:53]
meriți o apostrofare:
aviara moarte n-are!
celelalte boale, frate,
le găsești O.N.-ificate.

 =  Vorbe din batrani
Sorin Olariu
[23.Mar.12 20:54]
Cineva spunea ca un epigramist e cu atat mai bun cu cat e mai rau.
Iar altcineva spunea ca cine face prea multa teorie scrie prea putina epigrama buna.


 =  1. Vin cu-o mare rugăminte – Și vă rog s-o țineți minte 2. Răspunsuri
Eugen Sfichi
[23.Mar.12 23:03]
1.
Măi fraților, nu mai creați confuzii involuntare.
Nea Mitrule, am pimit câteva telefoane în care cei care m-au sunat au crezut, din felul în care te-ai exprimat aici, că te referi la vreo carte de-a mea pe care ți-am trimis-o. Nu e cartea mea. Eu numai te-am ajutat s-o obții.
Sunt întrebat de ce nu deschid focul asupra lui Florian Abel. Florian mi-a spus clar la telefon că în comentariul său de aici nu s-a referit la mine. Că dacă s-ar fi referit, m-ar fi nominalizat.

2. Răspunsuri

Re: Prundoiu Dan

Încep cu tine, pentru că abia acum te-am văzut. Ai apărut mai târziu decât Atropa Belladona sau caternul lui nea Mitru, dar ești plasat chiar înaintea Atropei.
Mulțumesc. Există și intuiție masculină.
Cât de mult ai citat din mine, ca să-mi dai dreptate!

Re: Milos Petru

a. Încercarea lui Sorin nu e licență poetică tocmai pentru că e anti-prozodică.
b. Ai dreptate, chiar și în antologii sunt prea puține epigrame și prea multe catrene. Procentul depinde de cel ce face antologia.
Din păcate se tinde spre o șablonizare a epigramei. Dar făcut după șablon, un catren nu mai e epigramă. Nici măcar surogat.
c. În legătură cu lungimea răspunsului meu anterior: Au fost mai multe probleme de atins. Sorin s-a descurcat altfel: a dat mai multe răspunsuri, numai mie vreo trei. Dacă le aduni pe toate ale lui...
Ești inginer și ești obișnuit cu limbajul tehnic și acesta e concis. Dar și așa ai creat confuzia cu cartea. Nu voi face teoria limbajului tehnic și a celui artistic. Noi ar trebiu să-l folosim aici pe al doilea, care nu e tocmai concis prin definiție. În epigramă, adaptăm limbajul artistic rigorilor genului, dar în proză nu ne putem exprima la modul lacedemonian.
d. În catrenul tău ai făcut o observație bună în legătură cu epigrama Atropei Belladona. Limba română are sensuri diferite despre râsul curcilor și râsul găinilor. În catrenul Atropei, sensul nu e cel de râsul găinilor, așa cum s-a exprimat ea, ci e cel de „râsul curcilor” așa cum ai observat tu, astfel că, nea Mitrule, îți dedic distihul:

Ai o boală gravă, frate,
Suferi de... subtilitate.
E.S.

Re: Atropa Belladona

Văzând polemica bizară
Ce s-a-ncheiat aici c-un fâs,
Găinile, (de-alaltăseară!)
Nici azi nu s-au oprit din râs.
(Atropa Belladona)

Și replica lui nea Mitru:

Se vorbește prin vecini:
Gripa a adus belele,
Vrajbă mare-ntre găini,
Că râd curcile de ele.
(Petru Miloș)

Atropa, aici e o discuție deschisă pe care nu aș numi-o polemică. Fiind deschisă, ea nu s-a încheiat nici cu tine și nici cu nea Mitru.
Punctul pe i l-a pus la modul concret Cornel Rodean, propunând clar forma de distih pentru ieșirea din impas. Atunci s-a încheiat așa-zisa polemică asupra „bizareriei” lui Sorin. Termenul l-am preluat de la tine. Dar discuția a mai continuat până la intervenția ta și chiar și după aceea.
Spusesem despre Cornel că a preluat și liniarizat forma propusă de mine când am scris cu literă mică versul 2, nu mai citez, dar propunerea clară pentru distih a venit din partea lui Cornel. A fost o dezbatere în grup și o soluție în grup, concretizată de Cornel și acceptată de Sorin.
Hai să-ți dau și ție un răspuns la temă. Hai să fie în amfibrah:

Văzând că devii înfocată,
Prietenii mei dintr-o dată
Cu glumele lor mă apasă,
Că-mi cântă găina în casă.
E.S.

 =  Moș Sorine
Eugen Sfichi
[10.Dec.18 14:27]
Cineva spunea ca un epigramist e cu atat mai bun cu cat e mai rau.
Iar altcineva spunea ca cine face prea multa teorie scrie prea putina epigrama buna.
(Sorin Olariu)

1. Nu am văzut comentariul tău când am postat răspunsurile, așa că îți dau replica acum.
Citând din cineva, Sorine, nu înseamnă că devii și tu cineva.
Ieri bătea din altă parte vântul și mi-ai comunicat, la epigramele mele trimise la Mizil, care dintre ele îți place cel mai mult. Mi-ai dat și replică la epigrama mea "La spital" și ți-am răspuns. Mi-au făcut plăcere acele vizite ale tale.
Azi vântul bate din altă parte și te refugiezi în panseuri.
Primul e OK. dar ce să înțeleg dintr-al doilea? Că n-ai habar de teorie și că ești un amator? Sorine, știi tu ce știi, dar ții numai pentru tine. Și nu e nici frumos și nici colegial.
Să-ți dau și un distuhuleț la temă:

Nu ești hâtru ca un moș,
Dar te dai acum cocoș.

2. "Interesant este cum de a reusit acest catren sa treaca de furcile caudine numite George Corbu, Ionel Iacob Bencei, Nicolae Nicolae, George Zarafu sau Corin Bianu care i-au scris chiar niste prefete autorului. "
(Sorin Olariu)

Sorine, tu mereu te ascunzi în spatele cuiva. Ce s-ar întâmpla cu tine dacă te-ai încumeta să ieși din umbră? Te-ai topi? Tu nu poți să stai pe propriile tale picioare? Tu știi la cât de mulți a scris domnul Corbu prefețe? Vrei să-ți spun și la câți de pe acest site? Și vorbesc despre prefețe bune, laudative și mertorii. Sunt convins că și tu o meritai, dar tu ești primul care te-ai ascuns în spatele prefeței.
Astăzi te-ai mai ascuns și în spatele unor "vorbe din bătrâni". Din cele două panseuri, al doilea cred că e făcut de tine, moș Sorine.
Ți-am cerut să-mi trimiți cărți de-ale tale și încă nu mi-ai răspuns.
3. Profit de ocazie și modific "dintr-o dată", din comentariul meu precedent în "dintr-odată".
E.S.

 =  Mult zgomot pentru nimic...
Sorin Olariu
[24.Mar.12 02:56]
Eugen Sfichi, nu e nevoie sa te justifici si sa imi dai explicatii in kilometri de texte. Catrenul ramane asa cum l-am publicat in cartea prefatata de presedintele U.E.R. macar pana cand il vei inlocui din functie.
Si incearca sa fii mai laconic in comentarii, eventual sa dai o replica beton.

 =  Atropa
Sorin Olariu
[24.Mar.12 03:04]

Văzând polemica bizară
Ce s-a-ncheiat aici c-un fâs,
Găinile, (de-alaltăseară!)
Nici azi nu s-au oprit din râs.

(Atropa)

Eu n-aș mai spune azi nici: pâs!
Dar vezi matale, altu-i show-ul;
Găinile se sparg de râs
Că vrea să le invețe oul.


 =  Lui Sorin
Eugen Sfichi
[24.Mar.12 13:19]
1.
Eu n-aș mai spune azi nici: pâs!
Dar vezi matale, altu-i show-ul;
Găinile se sparg de râs
Că vrea să le invețe oul.
(Sorin Olariu)

La temă

Sorine, cu dedicație, pentru că te asimilzi singur cu găinile:

Din cuibul său din empireu,
Rugând pe bunul Dumnezeu,
Un ou de vultur se închină
Să nu-i dea minte de găină.
E.S.

2. "Catrenul ramane asa cum l-am publicat in cartea prefatata de presedintele U.E.R. macar pana cand il vei inlocui din functie."
(Sorin Olariu)

Sorine, nu ți se pare o ingratitudine din partea ta să vorbești despre schimbare președintelui UER, după ce a avut bunăvoința să-ți scrie prefața?
Când nu va mai fi președinte, imediat vei schimba catrenul. (Așa ne-ai declarat)
E.S.

 =  constatare
Florin Rotaru
[25.Mar.12 13:35]
Sunt unii care enervează
Dintre acei ce nu-și țin gura:
Chiar dacă ritmul îl păstrează
Au întrecut demult măsura.

 =  În ritm
Eugen Sfichi
[25.Mar.12 18:46]
Faina chestia cu distihul, mersi. Astfel ai facut dovada muzicalitatii si ritmului acestui catren.
(Sorin Olariu)

Sunt unii care enervează
Dintre acei ce nu-și țin gura:
Chiar dacă ritmul îl păstrează
Au întrecut demult măsura.
(Florin Rotaru)

Citindu-te când ai postat,
Am râs puțin și m-am calmat.
E.S.

 =  Florin Rotaru
Sorin Olariu
[25.Mar.12 23:59]
Faina replica...


 =  N-am vrut, dar trebuie!
Gigi Burlacu - Pietreanul
[26.Mar.12 11:43]
Întrucât Pătru Miloș m-a invocat, alăturându-mă dispărutului dintre noi, Filip Tănase (Dumnezeu să-l odihnească!), mă văd "stimulat" să vin cu niște păreri: Petrule, dacă asta este o ironie - ultrasubtilă - e faină, mulțumesc, ai dreptate că am cam murit o perioadă pentru sait! Dacă ți-a ieșit involuntar (!!!) și ai avut intenții onorabile, iarăși mulțumesc, dar nu sunt eu mafalda Gramaticii și Epigramei!

Mă uit ca găina-n lemne, în sensul că nu pricep de ce atâta tevatură pentru un catren-exercițiu (recunoscut ca atare de Sorin).
Este clară, cel puțin pentru mine, oralitatea lui (adică este o transpunere în scris a unei posibile perorații - simpatice de altfel).
Cornel - diplomat, laconic și sintetic cum îl știu - a încercat să vă potolească, transformându-l într-un distih - necriticabil.
Iar ceilalți au încercat fiecare să potolească, în felul lor, avalanșa de discursuri și contraargumente, care discursuri, cel puțin dintr-o anumită direcție (poate chiar două), mi s-au părut mai degrabă ambiții - strict subiective și personale.
Prieteni, catalogați ortografierea în cauză cum vreți: licență poetică (de ce nu? - dacă admitem că epigrama este... poezie... și este); licență ortografică (dacă nu există așa ceva inventăm noi); aș mai avea și alte categorii, dar nu se face să continui... discursul.
De menționat, însă, catrenul lui Miloș Petru, care, cu mici lucrări de finisaj, este foarte bun și potrivit situației:

"Se vorbește prin vecini:
Gripa a adus belele,
Vrajbă mare-ntre găini,
Că râd curcile de ele."

Semnat, Grămăticu' lu' Pește


 =  Lui Gigi Burlacu Pietreanul
Eugen Sfichi
[26.Mar.12 14:27]
1. "nu pricep de ce atâta tevatură pentru un catren-exercițiu (recunoscut ca atare de Sorin)."
Gigi Burlacu Pietreanul

Sunt de acord. E un catren exercițiu.

2. "Prieteni, catalogați ortografierea în cauză cum vreți: licență poetică (de ce nu?"
Gigi Burlacu Pieteanul

Îți spuneu de ce nu: pentru că acest artificiu e anti-prozodic. Am dat definiția licenței poetice chiar lui Sorin, când m-a acuzat că am clonat un catren.

3. "Este clară, cel puțin pentru mine, oralitatea lui (adică este o transpunere în scris a unei posibile perorații"
Gigi Burlacu Pietreanul

De acord cu oralitatea lui.
De acord în parte că e transpunerea unei perorații. Această concluzie, tot parțială, e valabilă și pentru comentariile lui Sorin. Toate acestea au în comun cu perorația numai tonul emfatic.
E.S.




Autorul acestui text nu mai acceptă comentarii la acest text
(sau şirul de comentarii a fost oprit de un editor)