| + natural born feelers ltd. | Rodica Vasilescu [09.Oct.12 17:25] |
| eu textul tau il vad astfel: iartă-mă doamne sunt online și ascult radio/tag/sad/delicious solitude plâng furtunos cu ambiția de a escalada cea mai înaltă notă a depresiei urc să-ți zic doamne lasă cataligele coboară de umblă pe pământ dacă te mai ține mai schimbă carnea slabă de înger cu o porție de McNuggets și un diet coke coboară să ne îmbătăm la un cocktail în street spirit o să-ți mărturisesc că n-am cont pe facebook o să filozofăm despre risipa în labirintul de oglinzi înșelătoare apoi o să-ți spun ultimul cancan și de-ale lumii iar tu o să râzi pană se luminează doamne ți-am înălțat atâtea ruguri așteptând the crystal ship o vreme am alergat am căutat am sperat acum mă mișc tot mai încet de parcă s-a înfundat pâlnia timpului și cerul a rămas înțepenit în paradise circus abia îmi mai țin echilibrul pe linia orizontului insula arde și focul mă îmbracă în solzi de aur dar iată un triunghi se deschide în ocean ca un ciob de oglindă în fiecare solz se trezește un ochi din plăcerea de a se privi sunt guilty my lord și e al naibii de bine îmi fac o barcă din ultima filă a bibliei (așa de-a dracu ) să crape arca lui vineri și tot neamul lui bineinteles, tu vei decide ce/daca/cum vei modifica. mie insa asta mi se pare cea mai buna varianta. am ales sa insemnez textul pentru naturaletea cu care curge. nu mi s-a parut deloc fortat. iar aceasta (aparenta) revolta mi se pare autentica si credibila. ai o usoara tendinta de a arunca in stanga si in dreapta cu englezisme, e ok sa le folosesti dar e bine sa nu faci exces, orice simboluri ar purta ele cu sine. prima strofa mi se pare foarte inchegata, si chiar reuseste sa creeze o imagine dinamica, un pictorial derivat din urcarea ta si coborarea lui. cu toate ca in ziua de astazi tot mai multi pseudo-autori incearca sa-l aduca pe dumnezeu in baruri, in bordeluri sau la plimbare (si evident nu prea le iese), la tine lucrurile stau un pic altfel. e din cauza ca nu ti-ai dorit sa obtii mai mult decat e. partea cu solzii, ochii si foaia din biblie mi se pare ca incheie poemul intr-un mod 'onorific' sa zicem, in sensul ca par a fi un ditai cuiul care bat acest poem vertical undeva intr-un perete imens al unei piete mari, ca trecatorii sa-l poata citi. nu-n ultimul rand as vrea sa spun ca tot ce ai scris, de la inceput pana la sfarsit, se leaga si chiar lasa cititorul (pe mine cel putin m-a lasat) cu o imagine limpede asupra your strong evil. | |
| = wandering star | diana dumitraciuc [15.Feb.12 21:51] |
| mersi, Claudiu. a zăcut ceva timp până am făcut-o bărcuță și i-am dat drumul pe net. nu mă așteptam să iasă naturalețe, curgere ori închegare, a fost mai degrabă cusută din petece. mă bucur dacă a ieșit o poză inteligibilă, cel puțin pentru unu. cât despre englezisme, ce să zic, guitly my lord, dintr-un teribilism de a băga niște piese de pe radio/tag/sad. ha ha ha thank ya | |